Senatorii şi deputaţii care sunt şi rectori îşi pot păstra liniştiţi ambele calităţi, cu ajutorul colegilor parlamentari, dar şi datorită unei portiţe din Legea educaţiei a ministrului Daniel Funeriu.
Legea Educaţiei Naţionale ar fi trebuit să pună capăt practicii ca parlamentarii să ocupe şi funcţii de rectori. Lucru susţinut, în repetate rânduri, şi de ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu. Legea a in¬trat în vigoare pe 9 februarie, iar persoanele aflate în situaţie de incompatibilitate trebuie ca în termen de 60 de zile să opteze pentru una din cele două calităţi. Este vorba de senatorii Ecaterina Andronescu (PSD, rectorul Universităţii Politehnica Bucureşti) şi Nicolae Robu (PNL, rectorul Universităţii Politehnice din Timişoara) şi de deputaţii Ştefan Drăgulescu (PDL, rectorul UMF Timişoara) şi Florian Popa (PSD, rectorul UMF „Carol Davila” Bucureşti).
Deputatul nu e incompatibil cu rectorul, dar invers da
Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a decis, marţi, că nu există o incompatibilitate între calitatea de deputat şi funcţia de rector. Invers, incompatibilitatea există însă. Cu alte cuvinte, din punctul de vedere al Parlamentului, nu este nici o problemă ca un ales să fie şi rector, dar aspiranţii la funcţia de rector nu pot intra în cursa pentru şefia universităţii dacă deţin vreo demnitate. În acest fel, deputaţii-jurişti au pasat practic subiectul spinos al incompatibilităţii la conducerile universităţilor. Mai mult, reprezentanţii opoziţiei spun că, de fapt, nici nu s-ar putea discuta despre vreo incompatibilitate până la terminarea actualelor mandate de parlamentar sau de rector. „Legea nu poate acţiona retroactiv. Oamenii aştia când au candidat pentru funcţiile de rector nu erau incompatibili. Nu poţi să scoţi un om dintr-o funcţie pentru că aşa îţi convine”, a declarat pentru RL Florin Iordache (PSD), vicepreşedinte al Comisiei juridice. În sprijinul argumentaţiei, opoziţia invocă alin. 2 al art. 364 din Legea Educaţiei: „La finalizarea actualului mandat, noile organe de conducere ale universităţilor se vor stabili în baza prezentei legi”. Adică, opoziţia consideră că acest alineat explică, practic, de când se ia în considerare, în cazul rectorilor, restricţia privind incompatibilitatea: „la finalizarea actualului mandat”.
Puterea doar „pipăie” situaţia
Întrebarea „Pot rămâne parlamentarii-rectori cu ambele funcţii?” nu primeşte un răspuns tranşant nici din partea puterii. „Asta este cea mai bună întrebare. Nici eu nu ştiu să vă spun, dar pot să pipăi, ca să spun aşa, situaţia. Senatul fiecărei universităţi poate spune: «Dl. X este incompatibil». Dacă nu spune, Agenţia Naţională de Integritate poate intra pe fir”, a declarat pentru RL deputatul PDL Mihail Boldea.
Dacă ministrul Daniel Funeriu s-a mulţumit să precizeze sec că legea promovată de el nu conţine vreo portiţă, consilierul său personal, Tudorel Urian, ne-a spus că inspectorii ANI vor aprecia dacă este vorba de vreo incompatibilitate şi nu parlamentarii-jurişti. „Dacă se dovedeşte că e legal să fie şi rectori, treaba lor. Nu au decât să meargă înainte”, a declarat Urian pentru RL. În opinia acestuia, doar după ce ANI constată o incompatibilitate, iar conducerea universităţii nu ia măsuri, se poate considera că aceasta nu funcţionează în cadru legal şi, de abia atunci, MEC ar avea posibilitatea unor sancţiuni administrative.
ANI nu ne-a comunicat ieri, oficial, până la închiderea ediţiei, vreun punct de vedere referitor la problema incompatibilităţii parlamentar-rector. Totuşi, anterior, ANI a precizat că starea de incompatibilitate între calitatea de parlamentar şi funcţia de rector se instalează de la data intrării în vigoare a legii.
