Anul care s-a incheiat a fost unul in ritm alert, dominat de conflicte si probleme. De la „intepaturi” si replici acide la epitete deloc magulitoare si dispute purtate prin intermediul presei, „actorii” scenei politice s-au luptat pentru a-si impune punctul de vedere si a-si urmari interesele. „Galceava” a determinat, o data in plus, scaderea increderii populatiei in clasa politica. Poate macar in 2006, an de importanta cruciala in ceea ce priveste integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, politicienii vor reusi sa lase deoparte disputele si sa colaboreze pentru atingerea unui tel comun: aderarea la 1 ianuarie 2007.
Tariceanu vs Musca
La mijlocul lunii iulie 2005, dupa jocul de-a demisia al premierului Tariceanu, Mona Musca, ministru al Culturii si vicepresedinte al PNL, a anuntat ca demisioneaza din ambele functii. „Eu cred ca un prim-ministru si un presedinte de partid nu poate sa spuna una si sa faca alta. Sa spui ca demisionezi in repetate randuri si sa spui ca demisia este irevocabila, iar dupa aceea sa nu te tii de cuvant… Nu am putut depasi aceasta inconsecventa a domniei sale”, declara Mona Musca la anuntarea demisiei. Premierul Tariceanu a recunoscut ca nici macar nu a incercat sa o convinga pe colega sa sa renunte la demisie si i-a replicat: „In PNL exista oameni valorosi care pot sa-si asume conducerea Ministerului Culturii”.
Tariceanu vs Boureanu
Un al doilea conflict avut de presedintele PNL chiar cu oamenii din subordinea sa s-a consumat la inceputul lunii decembrie 2005. Totul a inceput cand tanarul deputat Cristian Boureanu a lansat acuzatii despre eventuale negocieri secrete purtate de liberali cu pesedisti. In prima instanta, Tariceanu s-a multumit sa critice: „Diferenta intre ceea ce crede el si ceea ce cred eu ca este politica e cea dintre barfa politica, pe care o practica domnul Boureanu, si asumarea gesturilor politice”. A urmat suspendarea deputatului din PNL si riposta acestuia. Boureanu l-a acuzat pe Tariceanu intr-o conferinta de presa ca a avut timp de doua zile pe masa lui stenogramele PSD, insa nu le-a facut publice.
Iliescu vs Nastase
Dupa socul pierderii alegerilor de la sfarsitul anului 2004, Ion Iliescu s-a suparat pe Adrian Nastase, pe care a anuntat ca-l considera raspunzator de infrangerea PSD si a candidatului acestuia la prezidentiale. „In primul tur de scrutin Nastase conducea inca, dar din cauza cuvantarilor sale arogante – cum ca nu ar avea nevoie de PRM pentru a obtine victoria – in cel de-al doilea tur de scrutin cei din PRM au votat cu Traian Basescu”, declara Iliescu, adaugand ca „imaginea pozitiva pe care o castigase PSD a fost distrusa in ochii multora de atitudinea catorva carieristi ajunsi”.
Geoana vs Nastase
Dupa inscaunarea in „varful” PSD, Mircea Geoana a inceput sa-si critice predecesorii sub pretextul analizarii activitatii prestate de partid. El a afirmat ca PSD trebuie sa recunoasca faptul ca in anii de dupa 1990 „a fost parte a unui sistem politic neperformant”, motiv pentru care mandatul incredintat lui Geoana la Congres este de „innoire profunda a partidului”. „Este obligatoriu sa propunem o ruptura simbolica si reala cu trecutul”, a declarat Geoana, adaugand ca „trebuie schimbate maniera neofanariota de a face politica si cultura otomana de imbogatire si de lacomie”. Noul presedinte al PSD nu a ezitat sa-l atace, ceva mai explicit, si pe Adrian Nastase. „Data viitoare o sa facem politici de social-democratie, nu doar sa vorbim de social-democratie si sa facem politici liberale pentru ca asa e la moda in SUA”, a afirmat Geoana. In replica, Nastase i-a transmis ca „partidul nu este o cutie pe care sa o iei dintr-un loc si sa o pui in altul” si ca nu se poate construi „un partid puternic de stanga fara sa folosim radacinile partidului”. Totodata, fostul sef al PSD a tinut sa-i reaminteasca noului sef ca „nimeni dintre cei care au incercat sa aiba cariere politice fulminante, intr-un partid sau altul, nu a rezistat”.
C.V. Tudor vs Ciontu
In iunie 2005, la doar doua luni dupa ce-l instalase in fruntea PRM si dupa ani buni in care acesta i-a fost mana dreapta, Corneliu Vadim Tudor s-a razgandit si l-a dat afara din partid pe Corneliu Ciontu, cu scandalul de rigoare. „Electrician pensionar si analfabet”, „personaj mediocru” si „cel mai prost dintre cei care imi carau servieta” au fost doar cateva dintre „gratularile” lui C.V.T. pentru Ciontu. La randul sau, fostul membru al PRM a declarat ca C.V.T. si alti apropiati ai sai sunt „desfigurati de ura si orgolii meschine”, motiv pentru care „se degradeaza rapid, devenind mutanti politici, fantome ale unui trecut intunecat si salbatic”.
Orban vs Basescu
Ludovic Orban, liderul PNL Bucuresti, s-a dezlantuit de mai multe ori impotriva presedintelui Traian Basescu, afirmatiile sale primind chiar girul formatiunii. Cele mai dure aprecieri au fost facute la mijlocul lunii octombrie 2005 cu ocazia unei conferinte sustinute la Pitesti. Orban l-a acuzat pe seful statului ca se ocupa cu „baloane de sapun” si i-a lansat un avertisment. „PNL trebuie sa-i ceara sefului statului sa se afilieze deciziilor Aliantei, nu sa se mai ocupe de baloane de sapun. Daca nu se va intampla asa, peste patru ani PNL trebuie sa-si pregateasca propriul candidat la presedintie”, ameninta Orban. In somatia sa, liderul liberal nu a uitat sa faca referire si la modul in care Traian Basescu a ajuns in fruntea tarii: „De noua luni ii transmit presedintelui Traian Basescu ca a ajuns acolo doar datorita sustinerii PNL. Daca nu s-ar fi retras Theodor Stolojan, noi am fi dat presedintele Romaniei”. La declaratiile acide ale unor lideri liberali, seful statului s-a multumit sa raspunda usor ironic: „Putini ma iubesc, dar multi ma sustin”.
Voiculescu vs Basescu
Contre intre presedintele Traian Basescu si Dan Voiculescu, liderul PC, au fost pe intreg parcursul anului.
Daca seful statului a catalogat PUR-PC drept „solutia imorala”, punandu-l la punct in dese randuri, Voiculescu l-a acuzat de ipocrizie pe Traian Basescu, in contextul prezentei acestuia la finalul negocierilor dintre Guvern si sindicatele din invatamant. „Domnul presedinte s-a dus doar sa culeaga roadele: eu sunt presedintele, eu am promis, eu ma tin de cuvant”, s-a apucat Voiculescu sa comenteze. Tocmai el, cel care in 2005 nu s-a tinut deloc de cuvant, fiind de notorietate desele sale razgandiri…
