Membrii CSAT au ajuns ieri la concluzia că „România şi-a respectat toate angajamentele” pentru aderarea la Schengen. Tehnic vorbind, România poate respecta termenul de martie 2011, dar marea încercare este cea politică. Fiecare dintre cele 25 de state Schengen are drept de veto.
Semnat în 1985 într-o mică localitate din Luxembourg, de la care i se trage şi numele, acordul Schengen înseamnă aplicarea practică al unuia dintre principiile fundamentale ale Uniunii Europene, cel privind libertatea de mişcare. Din spaţiul Schengen fac parte acum 25 de state dintre care 22 membre UE, state care au fost de acord să elimine frontierele interne dintre ele şi să creeze o singură frontieră externă unde controlalele să se facă după reguli clare. Cu alte cuvinte, dacă o persoană din afara spaţiului Schengen şi UE cere o viză pentru Ungaria, ea va putea călători şi în Franţa, dar şi în Elveţia sau Norvegia care nu sunt membre UE. Nu va putea intra însă în Marea Britanie care, deşi membră UE, nu participă la acordul Schengen decât pe anumite aspecte, după cum îşi păstrează şi propria monedă. Implicaţiile politice, economice şi strategice ale acordului sunt deci atât de importante încât orice nouă extindere a spaţiului Schengen se face prin consensul statelor membre, fiecare având drept de veto. Termenul asumat de România pentru aderare la Schengen este martie 2011.
Temerile politice ale Bucureştiului
Atunci când a plecat de la Ministerul de Interne, Vasile Blaga a declarat că MAI „se află într-un moment extrem de important, momentul celui mai important obiectiv al României după intrarea în UE, anume aderarea la spaţiul Schengen în 2011, şi de aceea în aceste momente nu trebuie să planeze nici o suspiciune asupra sa”. Preocuparea, exprimată inclusiv de preşedintele Traian Băsescu, vine pe fondul unor semnale diplomatice şi politice puternice: mai multe state europene sunt pe cale să condiţioneze intrarea României în spaţiul Schengen de problema corupţiei şi a reformei sistemului judiciar. În cel mai recent discurs din Parlament, preşedintele însuşi avertiza că, în afara de criteriilor tehnice „aici, avem de trecut şi obstacole de ordin politic, obstacole ridicate de unele state membre”. „Nu vom accepta să amestecăm criterii specifice reformei din sistemul judiciar cu criteriile de aderare la spaţiul Schengen”, a adăugat el. Teoretic, cele două tipuri de criterii sunt de neamestecat. Totuşi, în august tot preşedintele Băsescu avertiza că deşi ne bazăm pe litera Uniunii Europene „că nu avem o condiţie la spaţiul Schengen legată de verificarea pe Justiţie”, „sunt ţări, chiar şi ţări foarte apropiate, puteric susţinătoare ale României, care sunt nemulţumite de oglinda făcută în raportul pe justiţie al CE, iar accesul în spaţiul Schengen se face prin consens şi după îndeplinirea condiţiilor. Nimeni nu are nevoie să dea nici o explicaţie atunci când se pune problema „Intră România în spaţiul Schengen în martie 2011 sau nu?”. Pur şi simplu o ţară sau alta poate fi împotrivă fără să dea explicaţii”, explica el într-o intervenţie la RRA.
Între „ţările apropiate României”, Franţa a declarat recent prin vocea ministrului francez pentru afaceri europene, Pierre Lellouche, că România şi Bulgaria nu sunt pregătite să intre în Schengen, inclusiv din cauza incapacităţii lor de a controla graniţele externe. Scandalul expulzării romilor soldat cu declanşarea procedurii de infrigement împotriva Parisului din partea Comisiei Europene pare să fi complicat situaţia, deşi Bruxelles-ul a dat asigurări printr-un purtător de cuvânt că nu se va face nici o legătură între problema romilor şi aderarea la Schengen, iar „Comisia ajută Bulgaria şi România să îndeplinească cerinţele şi să adere, dacă este posibil, la spaţiul Schengen în 2011″. Cât priveşte Germania, vizita cancelarului german Angela Merkel, anunţată ca posibilitate în mai şi programată să aibă loc în octombrie a fost comentată de preşedintele Băsescu săptămâna trecută la B1TV: „Nu este în uzanţele diplomatice să se anunţe cu trei săptămâni şi jumătate înainte o astfel de vizită” pentru că erau suficiente pentru o astfel de înştiinţare şi câteva zile, semn că România îşi pune mari speranţe în şeful guvernului de la Berlin.
Situaţia este însă delicată. În raportul pe Justiţie din vară, experţii Uniunii Europene au adăugat un subiect nou temei corupţiei, cel legat de achiziţiile publice şi acordarea lor preferenţială, iar crizele politice succesive nu sunt de bun augur. Astfel, unul dintre liderii UNPR, fostul ministru de externe, Cristian Diaconescu a declarat ieri după o întâlnire cu ambasadori acreditaţi la Bucureşti că „ar trebui să fim extrem de atenţi, pentru că o decizie politică instantanee poate la un moment dat, cu toate eforturile pe care le ia România, să blocheze acest drum”.
Tehnic, temele sunt făcute
Participarea la spaţiul Schengen presupune conectarea României la o serie întreagă de instituţii şi proceduri, comune tutur statelor membre. Până acum au avut loc, potrivit unui calendar stabilit în 2008, şase evaluări. S-a verificat corelarea legislativă, în 2009 s-a evaluat colaborarea poliţienească, protecţia datelor personale, foarte importantă având în vedere aplicarea Sistemului Informatic Schengen (SIS). S-a verificat implementarea sistemului de vize comun, apoi securitatea frontierelor maritimă, aerienă şi terestră, aceasta din urmă a doua ca lungime ca graniţă a Uniunii Europene, după cea finlandeză. Singurul capitol la care au apărut unele probleme este cel legat de securitatea spaţiului aerian, dar se pare că ele pot fi remediate în timp util. Următorul raport de evaluare, cel final, va avea loc în decembrie, chiar înaintea Consiliului European de iarnă, când se dă votul politic. Decizia aparţine de fapt miniştrilor de Interne UE reuniţi în Consiliul JAI ( Justiţie şi Afaceri Interne). Dacă şi votul va fi favorabil, aderarea va avea loc în martie, aşa cum este programat. Dacă nu, ea ar putea fi amânată până în octombrie anul viitor. Potrivit oficialilor de la ministerul de interne, dacă evaluarea tehnică este pozitivă, riscul nu poate fi amânarea deciziei politice. „Riscul nu poate fi o amânare a votului, ci un vot politic negativ pentru data de martie 2011, lucru care ar împinge aderarea completă (atât frontiere aeriene, cât şi terestre) pentru luna octombrie”, spune un răspuns al ministerului de Interne transmis „României libere”.
