Raportul „grupului statelor împotriva corupţiei” pentru România identifică portiţele pe care legislatorii români le-au lăsat deschise – cu bună ştiinţă sau nu – în legislaţia anticorupţie şi privind finanţarea partidelor.
România trebuie să aducă îmbunătăţiri în domeniul finanţării partidelor şi cadrului juridic pentru incriminarea corupţiei, arată Grupul Statelor împotriva Corupţiei din Consiliul Europei (GRECO) într-un raport de evaluare, al treilea, publicat ieri.
Raportul se concentrează pe aceste două teme distincte: incriminarea corupţiei şi transparenţa finanţării partidelor. În privinţa incriminării corupţiei, trebuie completate unele lipsuri ale cadrului juridic, în special cele referitoare la mituirea funcţionarilor publici şi la traficul de influenţă, fie că fapta funcţionarului intră sau nu în domeniul său de competenţă. Mai mult, reglementările existente referitoare la autodenunţuri sunt o sursă particulară de îngrijorare, date fiind garanţiile limitate care există pentru a-i împiedica pe cei care dau mită să abuzeze de aceste prevederi, spune GRECO.
Raportul arată că România a ratificat Convenţia penală a Consiliului Europei privind corupţia (ETS 173) şi Protocolul Adiţional (ETS 191). Combinarea prevederilor conţinute în Codul Penal şi în Legea nr. 78/2000 referitoare la prevenirea, descoperirea şi sancţionarea actelor de corupţie duce la un cadru legal cuprinzător privind corupţia, iar noul Cod Penal (a cărui intrare în vigoare este aşteptată în octombrie 2011) îl va îmbunătăţi şi mai mult.
Cu toate acestea, contextul politic actual nu va face posibilă adoptarea unei legi la fel de puternice precum legea 78 din 2000, apreciază, cu scepticism, Consiliul Europei. Organismele anticorupţie în prezent se luptă să-şi păstreze prerogativele juridice şi capacitatea de a se ocupa de cazuri care implică elita economică şi politică, constată GRECO.
În ceea ce priveşte finanţarea partidelor, legea 334/2006 referitoare la finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată în 2010, este o legislaţie reuşită, care furnizează o serie de măsuri ce au drept scop creşterea transparenţei generale a vieţii politice. Este, pe alocuri, prea ambiţioasă şi impune multe limitări care sunt, probabil, greu de pus în practică. De pildă, toate donaţiile de până la 420 de euro nu intră în vizorul reglementărilor, dar donaţiile în bunuri, împrumuturile şi transferul de active în cadrul unui partid politic trebuie să fie mai clar reglementate, cere GRECO.
Supervizarea finanţării partidelor şi a campaniei electorale este responsabilitatea comună a Autorităţii Electorale Permanente şi a Curţii de Conturi. Totuşi, aceste prevederi şi modul în care sunt distribuite responsabilităţile sunt nesatisfăcătoare, în opinia organismului anticorupţie al Consiliului Europei. Raportul subliniază că AEP trebuie să aibă rolul primordial în acest domeniu şi că trebuie să i se dea mijloacele corespunzătoare. De asemenea, mai spune raportul, sancţiunile maxime pentru încălcarea regulilor sunt inadecvate.
Este important ca aceste îmbunătăţiri să fie rapid implementate, cu atât mai mult cu cât finanţarea politică în România a fost înconjurată de numeroase acuzaţii privind practici dubioase, atrage atenţia raportul.
GRECO a făcut României 20 de recomandări, iar în a doua parte a anului 2012 va evalua implementarea acestor recomandări prin procedurile sale specifice.
