Parteneriatul strategic cu Azerbaidjanul are o componentă militară consistentă, dar vizează şi cooperarea energetică. Pentru Bucureşti, această ţară este puntea către zona caspică.
Azerbaidjanul şi România vor începe o colaborare în domeniul tehnicii militare, după cum a declarat Traian Băsescu ieri, după ce a semnat împreună cu omologul său Ilham Aliyev, Planul comun de acţiuni pentru implementarea parteneriatului strategic dintre cele două state. „Mi se pare foarte importantă cooperarea în zona echipamentelor militare. Până la sfârşitul trimestrului trei, vom finaliza Acordul româno-azer prin care să se consolideze cooperarea în domeniul tehnicii militare cu Azerbaidjanul”, a spus Băsescu.
România are din 2009 un parteneriat strategic cu Azerbaidjanul, care cuprinde o serie de domenii de interes comun, mai cu seamă cele care ţin de cooperarea energetică, dar şi în ceea ce priveşte securitatea regională. Ca orice parteneriat strategic, şi cel cu Azerbaidjanul ar trebui să aibă o componentă militară consistentă, pe care cele două state să o dezvolte în viitor. România a încheiat până acum parteneriate strategice cu patru state: SUA, Franţa, Polonia şi Azerbaidjan.
Unul dintre principalele proiecte energetice prin care România vrea să evadeze de sub dependenţa Rusiei este AGRI – Azerbaidjan-Georgia-România Interconector -, prin care oficialii români vor să aducă gaz caspic din Azerbaidjan prin conducta care leagă această ţară de Georgia. Aici, pe malul Mării Negre, ar urma ca gazul să fie lichefiat şi apoi încărcat în vase de mare tonaj care se vor opri la Constanţa, unde se produce regazificarea. „Faptul că am reuşit să progresăm atât de rapid în proiectul AGRI, iar astăzi să avem constituită o societate de operare a proiectului şi să şi declanşăm studiul de fezabilitate al proiectului arată că, din septembrie până acum, partenerii nu au pierdut timpul”, a spus Băsescu. Preşedintele nu a dat însă amănunte legate de problemele financiare, cum ar fi, de pildă, sursa finanţării acestui proiect evaluat la 3-5 miliarde de euro, în cazul în care volumul de gaz transportat anual va totaliza minimum opt miliarde de euro, din care două miliarde în România.
În acest parteneriat Traian Băsescu a marcat clar încă de la început interesele fiecărei părţi: „pentru România, Azerbaidjanul este puntea pentru zona caspică, aşa cum România este pentru Azerbaidjan o punte către Uniunea Europeană”. În această combinaţie, şeful sta-tului azer a încercat să introducă şi alte domenii, amintind că tocmai a fost terminat monumentul dedicat compozitorului George Enescu. Preşedintele român a readus însă în discuţie chestiunile economice, precizând că SOCAR, compania petrolieră de stat din Azerbaidjan, este aşteptată să se implice în privatizarea pachetelor întreprinderilor de profil din România. Ilham Aliyev s-a arătat dornic să dezvolte investiţiile acestei societăţi în România, unde a deschis deja un mic lanţ de benzinării, mai cu seamă că România exportă petrol azer.
