Cu mult entuziasm, liderii PDL s-au grăbit să anunţe, după şedinţa coaliţiei, că nu se pune problema anticipatelor, pentru că nu le-ar dori nici unul din partide, dar că vor creşte salariile şi pensiile în luna aprilie. Adică, mai devreme decât termenele vehiculate anterior (luna mai sau chiar în al doilea semestru) şi în pofida deciziei luate de Guvernul Boc, la sfârşitul anului trecut, de a îngheţa salariile şi pensiile, decizie declarată constituţională.
Ce s-a întâmplat de a fost uitat aşa repede refrenul „prudenţă, prudenţă şi iar prudenţă”, de la sfârşitul anului trecut? Merge economia României atât de bine încât permite majorarea salariilor şi pensiilor? Ba chiar mai devreme decât se vorbea iniţial? Sau este vorba de considerente mai mult politice? Considerente legate de proteste în stradă, de avertismentul UDMR că Uniunea vede o soluţie în propunerea opoziţiei de organizare a anticipatelor şi, nu în ultimul rând, de verdictul Curţii Constituţionale, verdict care a stricat planurile PDL de amânare a localelor până în toamnă. Or, doar prin prisma acestui ultim eveniment, s-ar fi impus o creştere a salariilor şi a pensiilor, fie ea şi modică, înainte de chemarea românilor la urne.
Atât de mare a fost entuziasmul democrat-liberalilor de a anunţa primii că vor fi majorate pensiile şi salariile în aprilie încât, în prima fază, nici nu s-a mai menţionat „dacă economia permite”, iar negocierea cu reprezentanţii FMI a fost prezentată mai degrabă ca o formalitate. „Membrii conducerii coaliţiei l-au mandat în clar pe domnul prim-ministru să negocieze cu FMI, delegaţia FMI de la Bucureşti, mărirea, din aprilie, a salariilor şi pensiilor”, a anunţat prim-vicepreşedintele PDL Sorin Frunzăverde. Întrebat dacă sunt bani la buget pentru acest lucru, răspunsul a fost prompt „Da”.
De abia după aceea, au venit nuanţele. „Trebuie să aşteptăm primul trimestru. Dacă nu vom avea o creştere conomică care să ne asigure resurse, nu ne vom împrumuta din nou pentru indexarea salariilor şi pensiilor, pentru că nu este posibil (…) Un răspuns cert vom avea în luna aprilie”, a explicat ministrul Muncii, Sulfina Barbu. Aceasta a avansat şi cifre concrete: ar fi nevoie de o creştere de 1,8-2,3% pentru a fi posibilă indexarea salariilor şi a pensiilor cu maximum 5%.
De unde pot fi luaţi banii
Că decizia anunţată ieri este fundamentată mai mult politic şi mai puţin economic este întărită şi de surse guvernamentale, citate de Newsin. Potrivit acestora, nu ar exista bani în plus în buget pentru majorări şi singurele variante, în condiţiile deficitului bugetar mai mic asumat de Guvernul Boc, ar fi redistribuirea unor sume la capitolul cheltuieli sau redirecţionarea unor bani de la investiţii.
Ideea limitării bugetului destinat investiţiilor pentru a fi majorate salariile şi pensiile a fost avansată de reprezentanţii UDMR încă din octombrie anul trecut.
Anticipatele, la loc comanda?
„Nu se pune problema alegerilor anticipate. Nimeni nu doreşte acest lucru, niciuna din formaţiunile care fac parte din coaliţie”, a anunţat triumfător Frunzăverde. Totuşi, din tabăra UDMR, situaţia este văzută mai degrabă ca o amânare, decât ca pe o renunţare: „În şedinţa coaliţiei am luat o singură decizie: că până când primim motivarea Curţii Constituţionale nu intrăm în nici o speculaţie şi nu luăm nici o decizie pentru că trebuie să cunoaştem foarte exact ce cuprinde motivarea”. Precizarea aparţine preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor, în opinia căruia nu ar fi închis definitiv, până la motivarea CCR, nici subiectul comasării alegerilor.
Motivarea CCR este aşteptată marţi, zi în care UDMR are programate discuţii atât la nivelul conducerii, cât şi în grupurile parlamentare.
Despre organizarea de alegeri parlamentare anticipate, eventual „cât mai aproape de locale”, au vorbit în ultimele zile vicepremierul Marko Bela, ministrul Laszlo Borbely şi senatorul Gyorgy Frunda.
Declaraţii: Uite majorarea, nu e majorarea!
• 15 mai 2011: „Sigur, de la anul ne putem gândi la distribuirea acestei acumulări, prin creşterea salariilor la bugetari, prin creşterea pensiilor, prin a da mai mulţi bani pentru investiţii. (…) Ma refer la recuperarea diferenţei de 15% (din salariile bugetarilor – n.r.) şi avem în strategia fiscal-bugetară creşterea pensiilor cu rata inflaţiei şi 50% din creşterea salariului mediu” – Gheorghe Ialomiţianu, ministru de Finanţe
• 7 noiembrie 2011: „Am propus, în calitate de ministru de Finanţe, un buget cu un deficit de 1,9%, iar cheltuielile cu salariile şi pensiile vor fi la nivelul lui 2011″ – Gheorghe Ialomiţianu, ministru de Finanţe
• 12 noiembrie 2011: „Dacă situaţia economică în contextul european nu se înrăutăţeşte, va fi posibilitatea să putem vorbi de o anumită majorare de salarii şi pensii, în limite raţionale şi decente, în partea a doua a anului, după prima evaluare pe care o vom avea în aprilie-mai, cu Comisia Europeană” – premierul Emil Boc
• 16 noiembrie 2011: „Eu n-aş vorbi acum că în mai nu ştiu ce măriri facem, pentru că nu se ştie ce se întâmplă şi politicienii sunt foarte apropiaţi de popor şi ar vrea să-i dea bani. Mai bine să-i dea adevăr” – preşedintele Traian Băsescu
• 29 ianuarie 2012: „În raport cu costurile, cu suferinţele pe care le-au avut românii pentru a ajunge la acest nivel de stabilitate, ar fi păcat să ajungem din nou la dezechilibre, pentru că tot efortul din 2009, 2010, 2011 se poate pulveriza printr-un simplu act normativ populist” – preşedintele Traian Băsescu
