14 ore, 18.548 secţii de votare şi 18.292.514 alegători cu drept de vot. Dacă scrutinul va fi validat, iar majoritatea celor prezenţi se pronunţă în favoarea demersului USL, Traian Băsescu va deveni primul preşedinte demis al României.
Faţă de scrutinul din 2007, care a urmat primei încercări a PSD, PNL şi PC de demitere a lui Traian Băsescu, cel de duminică prezintă nişte diferenţe semnificative. Începând cu faptul că este nevoie de prezenţa la urne a jumătate dintre români pentru ca referendumul să fie validat (în 2007, scrutinul a fost validat chiar dacă s-au prezentat la urne 8,13 milioane alegători). Condiţia de validare, apărută din decizia Curţii Constitu-ţionale, a încurcat destul de serios planurile USL, aşa că Executivul condus de Victor Ponta s-a văzut nevoit să opereze mai multe modificări de lege, de pe o zi pe alta, prin ordonanţă de urgenţă. Printre schimbările operate astfel: program prelungit de vot (de la 7 la 23) şi eliminarea unor condiţii care ar fi îngreunat votul multiplu.
Mai precis, faţă de 2007, cei care votează în alte secţii decât cea de domiciliu nu vor mai trebui să completeze o declaraţie pe proprie răspundere cum că nu au mai votat şi în altă parte. Apoi, toate aceste voturi exprimate de alegători trecuţi în liste suplimentare nu vor mai fi centralizate în procese-verbale separate, aşa că va fi aproape imposibil de ştiut numărul real.
Nu în ultimul rând, Guvernul Ponta a decis desfiinţarea birourilor electorale din comune, oraşe şi municipii, ceea ce înseamnă că datele merg direct la judeţ, existând posibilitatea modificării lor din mers.
Pe lângă schimbările aduse legislaţiei, reprezentanţii USL au dovedit atenţie sporită şi în ceea ce priveşte aspectele organizatorice ale referendumului. Cum ar fi înfiinţarea (după cum dorea secretarul general al PSD, Liviu Dragnea) a sute şi sute de noi secţii de votare la munte şi pe litoral, în hoteluri, baruri şi restaurante. Ba chiar şi în hotelurile ce aparţin, fără dubiu, unor membri ai celor două partide. Greu de spus cum şi cine va asigura securizarea procesului de vot în astfel de locaţii. Poate tocmai de aceea, guvernarea USL a refuzat să fie montate camere de filmat în secţiile de vot, după cum au solicitat reprezentanţii PDL. În prima fază, liderii USL au lăsat a se înţelege că ar fi vorba de un proces costisitor şi i-au invitat pe democrat-liberalii, cu ironie, să-şi cumpere singuri camerele de luat vederi (vezi declaraţiile liberalului Mihai Voicu). Când au apărut însă filiale ale PDL, precum cea de la Cluj, care şi-au anunţat dorinţa de a instala camere pe cheltuiala membrilor filialei, USL a sucit foaia. „Amplasarea camerelor video de către PDL Cluj este un lucru incorect, imoral şi nelegal, care aduce atingere intimităţii cetăţeanului. Mesajul este de intimidare a cetăţenilor, vor să sperie pensionarii şi pe cei care iau ajutoare de la Primărie. Vom face o plângere către Poliţie”, a anunţat preşedintele PNL Cluj, senatorul Marius Nicoară.
Totuşi, pentru referendumul din 29 iulie s-au alocat cu 35 milioane lei mai mult decât în 2007.
