18.265.216 de romani sunt chemati la urne, pe 25 noiembrie, pentru a-i desemna pe cei 35 de reprezentanti ai Romaniei in Parlamentul European, dar si pentru a spune daca sunt de acord sau nu cu sistemul de vot uninominal.
Daca la euroalegeri prezenta la vot nu are nici o importanta, neexistand conditia validarii scrutinului in functie de numarul cetatenilor ce vin la urne, la referendum, lucrurile stau diferit. Pentru ca referendumul sa fie valid, la urne trebuie sa se prezinte jumatate plus unu din corpul electoral, adica peste noua milioane de romani.
Procesul de vot incepe la ora 7.00 si se incheie la ora 21.00.
Doua comisii, doua buletine de vot, doua urne.
Pe buletinul de vot pentru alegerile europarlamentare veti gasi cate patru nume de partide pe fiecare pagina si numele singurului candidat independent. Stampilati o singura data pe buletinul de vot.
Pe buletinul de vot RVU – referendum vot uninominal – veti gasi intrebarea “Sunteti de acord ca incepand de la primele alegeri care vor fi organizate, deputatii si senatorii sa fie alesi in circumscriptii uninominale, in baza unui scrutin majoritar in doua tururi?” Stampila se pune fie pe DA, fie pe NU.
Au fost infiintate 34.678 de sectii in intreaga tara, cate 17.339 pentru fiecare proces de vot – euroscrutin si referendum vot uninominal. Acestora li se adauga 190 de sectii organizate de Ministerul Afacerilor Externe (181) si Ministerul Apararii (9). Pentru a evita confuzia intre europarlamentare si referendum, sectiile vor fi delimitate si indicate corespunzator. Distinctia dintre acestea se face printr-un panou pe care va scrie RVU – referendum vot uninominal. Se poate vota in baza cartilor de identitate, a buletinelor de identitate, a cartilor provizorii de identitate si a pasapoartelor. De asemenea, pentru studentii care vot vota in campusurile universitare, este necesar si carnetul de student.
Au fost tiparite 20.459.635 de buletine de vot si timbre autocolante si au fost realizate 87.615 stampile cu mentiunea votat. Romanilor cu drept de vot li se alatura cinci cetateni comunitari care au cerut sa-si exprime optiunea la alegerile pentru Parlamentul European. Ei pot vota pe liste suplimentare, pe baza unor adeverinte obtinute de la Autoritatea Electorala Permanenta.
Ministerul de Interne mentine prevederea de la ultimul referendum: pentru evitarea fraudelor, nu se vor organiza sectii de votare in gari sau aerogari. Cei care nu vor vota la sectiile de pe raza de domiciliu vor fi conditionati de completarea unei declaratii pe proprie raspundere, unde se va specifica faptul ca nu au mai votat in acelasi scop.
Cetatenii romani prezenti in Italia si San Marino vor putea vota, conform comunicatului Ambasadei, la: Roma – doua sectii, Milano, Torino, Florenta, Asolo – Treviso, Genova, Bari si la San Marino. Nu este specificata sectia din Padova, care apare doar pe situl Ministerului de Externe, fara adresa si numar de telefon. Nici procesul electoral nu a fost indeajuns mediatizat in Italia, nici pe siturile oficiale, nici iin mass media. De fapt, romanii din Italia nu au fost deloc informati despre aceste alegeri.
In Republica Moldova se poate vota fie la ambasada Romaniei, fie la Consulat, unde au fost amenajate cate doua sectii.
Stabilite initial pentru data de 13 mai, euroalegerile au fost amanate pentru toamna, pentru a nu se suprapune cu referendumul ce viza demiterea presedintelui Traian Basescu. In cele din urma, votul pentru europarlamentare se suprapune totusi cu un referendum, cel pentru introducerea votului uninominal. Prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeana din 25 aprilie 2005, Romaniei i-a fost alocat un numar de 35 de mandate de parlamentar. Pana la momentul aderarii, Romania beneficiase de acelasi numar de locuri pentru observatori in Parlamentul European. Observatorii au fost desemnati de Parlamentul Romaniei si au detinut un statut provizoriu de deputati pentru perioada dintre data aderarii si organizarea euroalegerilor. Cei 35 de parlamentari ce urmeaza a fi alesi vor reprezenta Romania in Parlamentul European pana in 2009, cand sunt programate euroalegeri in toate tarile Uniunii Europene. Ultimele alegeri au avut loc in anul 2004. Totusi, din 2009, Romania ar putea fi reprezentata de numai 33 de parlamentari, potrivit unui proiect al eurodeputatilor Alain Lamassoure si Adrian Severin privind repartitia locurilor de deputati pentru noua legislatura a PE de dupa alegerile din 2009.
Peste 50 de jurnalisti au fost acreditati de Birourile Electorale Centrale pentru a transmite, duminica, informatii privind euroalegerile si referendumul pentru votul uninominal celor aproximativ 30 de agentii de presa, televiziuni, radiouri si publicatii din strainatate care au solicitat acreditari.
Cele doua Birouri Electorale Centrale au emis acreditari pentru presa straina pentru sapte agentii, respectiv Reuters, France Presse (Franta), EPA (Spania), Xinhua (China), Cihan News (Turcia), Itar-Tass (Rusia) si MTI (Ungaria), dar si pentru sapte televiziuni si radiouri din Ungaria, Moldova, Cehia, Germania si Australia: Duna TV, Euro-TV Chisinau, Mediapro Chisinau, Teleradio Moldova, Czech Television, ARD-German Radio si ORF-Australian Broadcasting Corporation.
De asemenea, alti jurnalisti vor trimite informatii despre cele doua scrutine la doua cotidiene – Nepszbadsag (Ungaria) si Pravoe Delo (Rusia) -, la doua publicatii on-line ale romanilor din Canada si Marea Britanie (Tribuna Noastra si Romani in UK), la doua reviste ale romanilor din Spania si Portugalia (Noi in Spania si Roman in lume), la o revista lunara poloneza (Opcja Na Prawo) si la o revista a Consiliului Local din Lvov, Ucraina, (Ratusha Newspaper).
Totodata, BEC pentru europarlamentare si cel pentru referendum au acreditat observatori externi de la Asociatia Pro Democratia si organizatiile Romania In the Third Millenium si National and International League for Human Rights Defending.
Alegerile pentru PE costa 88 milioane de lei, iar referendumul 47,3 milioane.
