Primul efect al proiectului anti-ANI: PDL, acuzaţii de blat cu USL

Acuzaţiile de dezinteres în ceea ce priveşte combaterea corupţiei au vizat-o şi pe europarlamentar PDL Monica Macovei, cunoscută ca fiind iniţia­toarea legii prin care a fost înfiinţată Agenţia Naţio­nală de Integritate. „Dacă vă gândiţi că Macovei va mai reacţiona, vă înşelaţi! N-a suflat o vorbă când Ioan Oltean a fost ales preşedinte al PDL Bistriţa, deşi atunci când era asociată cu reformiştii cerea demiterea acestui fesenist, întrucât a fost trimis în judecată pentru acte de corupţie. Acum, Macovei e asociată cu feseniştii, aşa că nu mai vede corupţi“, a atacat-o dur, pe blogul său, Cristian Preda pe Macovei fostul ministru al Justiţiei. Subliniind consensul înregistrat în Parlament când a fost depus proiectul de lege prin care Agenţia va fi lipsită de una dintre cele mai de temut arme ale sale, Preda conclu­zionează că „nu mai există pedelist(ă) care să fie preo­cupat(ă) de chestiunea anti-corupţiei“.

Europarlamentarul Monica Macovei nu a răspuns public acuzaţiilor pe care i le-a adus fostul său coleg de partid, dar a arătat că este „total“ împotriva limitării puterilor ANI. „Eu am intervenit pentru a-şi retrage semnăturile, şi nu numai eu, şi alţii din PDL, şi le-au retras“, a declarat Macovei, la Digi24, făcând referire la decizia PDL ca liderii de grup, Mircea Toader şi Cristian Rădulescu, să-şi retragă semnătura de pe aşa-zisul Cod de conduită pentru parlamentari. Potrivit fostului ministru al Justiţiei, „PDL nu iniţiază şi nu va vota aceste schimbări“, iar dacă USL vrea să lase ANI fără atribuţii va schimba cadrul legal, „pentru că nu-i pasă nici de MCV, nici de Schengen, nici de stat de drept, nici de nimic“.

Reamintim că Monica Macovei şi Cristian Preda au făcut parte din aşa-numitul „grup al refor­miştilor“ din PDL. După reconfirmarea lui Vasile Blaga la şefia PDL, Preda a fost suspendat din partid, după care şi-a anunţat trecerea la Forţa Civică a lui Mihai Răzvan Ungureanu. Macovei va ocupa însă unul dintre locurile eligibile de pe lista candidaţilor PDL pentru Parlamentul European.

Horia Georgescu: „Vor fi ­afectate şi procesele aflate pe rol“

Dacă proiectul de lege depus în Parlament va fi adoptat, efectele asupra activităţii ANI vor fi de amploare, consideră preşe­din­tele Agenţiei, Horia Georgescu. Potrivit acestuia, pe lângă redefinirea conflictului de interese, care „se transformă în ceva vag, nedefinit, strict pentru parlamentari“, şi procesele aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie vor fi afectate. „Pentru membri ai Parlamentului care deja sunt în conflict de interese în prima fază sau cu decizie definitivă, sau pentru cei pentru care Agenţia a sesizat parchetele (…), afectează toate procesele“, a explicat Georgescu la Digi24. Şeful ANI atrage, totodată, atenţia că şi Comisia Europeană va avea un cuvânt de spus în ceea ce priveşte limitarea atribuţiilor ANI şi că proiectul, semnat iniţial de liderii tuturor grupurilor parlamentare, „arată că angajamentul politicienilor în ceea ce priveşte lupta anticorupţie este scăzut“.

Beneficiari şi semnatari

Doi dintre liderii de grup care au semnat aşa-numitul Cod de conduită al parlamentarilor, prin care aceştia vor scăpa, de fapt, din vizorul ANI, ar beneficia direct de intrarea în vigoare a proiectului. Este vorba de deputaţii Mate Andras-Levente (UDMR) şi Marian Neacşu (PSD). Mate Andras-Levente a fost trimis în judecată, pe 18 septembrie, sub acuzaţia de conflict de interese, pentru că şi-a angajat soţia la biroul parlamentar din Cluj. La rândul său, în cazul social-democratului Neacşu, a fost infirmată neînceperea urmăririi penale şi procurorii au redeschis ancheta tot pentru acuzaţia de conflict de interese (şi-a angajat fiica la biroul parlamentar din Ialomiţa).

Pe lângă cei doi deputaţi men­ţionaţi, ar fi interesaţi de modificarea legislaţiei mulţi alţi aleşi găsiţi de ANI că au încălcat legea. Proiectul depus pe 3 decembrie creionează, în teorie, un cod de conduită pentru parlamentari, dar, în practică, stabileşte ca incompatibilităţile şi conflictele de interese să fie reglementate exclusiv de Statutul senatorilor şi deputaţilor. Or, acest lucru înseamnă că sunt „uitate“ alte două legi care sunt aplicabile parlamentarilor, una dintre ele având drept sancţiune şi interdicţia de a mai ocupa vreo funcţie publică timp de trei ani.