Poziţiile antagonice ale Preşedinţiei şi Guvernului în privinţa bugetului şi a Memorandumului cu FMI generează o nouă ecuaţie, cu multe necunoscute şi efecte greu de anticipat. Totuşi, analiştii economici nu împărtăşesc pesimismul afişat de politicienii puterii în privinţa efectelor.
Citeşte şi: Ponta violent, Antonescu prudent, Dragnea absent
Refuzul preşedintelui Traian Băsescu de a semna Memorandumul cu FMI este legat de angajamentul Guvernului în faţa Fondului de a majora acciza la combustibil cu 7 eurocenţi la litru, acelaşi motiv pentru care şeful statului avertizase anterior că va retrimite în Parlament bugetul pe 2014. Imediat după anunţul de la Cotroceni, premierul Victor Ponta a declarat că acordul cu FMI este suspendat. A fost corectat de purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale, Bogdan Oprea, care a precizat că Acordul stand-by 2013-2015 cu FMI rămâne valabil, doar că şeful statului solicită renegocierea clauzei referitoare la acciza suplimentară la carburant.
Ce variante are Guvernul
Pentru 2014, Executivul s-a angajat ca deficitul bugetar să fie limitat la 2,2% din PIB, iar în proiectul de buget pentru anul viitor au fost prinse măsuri precum indexarea pensiilor cu 3,75%, creşterea salariului minim (la 850 lei de la 1 ianuarie 2014 şi la 900 lei de la 1 iulie 2014) sau burse pentru medicii rezidenţi. În plus, unele ministere, precum cel condus de Liviu Dragnea, primesc sume considerabil mai mari decât în 2013 (în cazul Ministerului Dezvoltării, creşterea este de peste 1,2 miliarde lei). Pentru ca bugetul să poată suporta toate aceste cheltuieli, Guvernul a luat, în contrapartidă, măsuri precum introducerea impozitului pe construcţii speciale, schimbarea modului de calcul al accizelor ori creşterea accizei la carburant. În cazul în care ar fi constrâns să renunţe la acciza de 7 eurocenţi la litrul de benzină şi motorină (din care s-a estimat că se vor strânge suplimentar la buget 2,26 miliarde lei), Cabinetul Ponta are la dispoziţie trei variante.
Prima se referă la majorarea deficitului bugetar în condiţiile reducerii veniturilor şi a păstrării cheltuielilor. Această variantă nu va fi însă acceptată de FMI şi ceilalţi parteneri europeni.
O a doua variantă presupune menţinerea deficitului bugetar angajat, dar scăderea cheltuielilor, astfel încât să se încadreze în plafonul redus al veniturilor bugetare. Până acum, guvernanţii nu au dat vreun semn că ar fi dispuşi să scadă cheltuielile astfel încât să compenseze neintroducerea accizei de 7 eurocenţi, deşi preşedintele Traian Băsescu a indicat, în mod repetat, cel puţin două domenii în care se pot face economii substanţiale: 1,4 miliarde lei de la Ministerul Dezvoltării (de la trei programe, care pot fi derulate cu bani europeni) şi 600 milioane lei de la serviciul datoriei publice (dobânzile la credite). Mai mult de atât, premierul Ponta a organizat ieri o amplă desfăşurare de forţe pentru a arăta presei câte autostrăzi va face cu banii proveniţi din acciza suplimentară la combustibil.
În fine, a treia variantă pe care o are Guvernul la dispoziţie presupune menţinerea deficitului bugetar la 2,2% din PIB, dar şi a cheltuielilor, fiind însă nevoie de găsirea de noi surse de venituri pentru a acoperi găurile din buget (determinate atât de neintroducerea accizei de 7 eurocenţi la litrul de combustibil, cât şi de menţinerea cotei de cofinanţare la fondurile europene la 15%, în loc de 5% cât a fost convenit cu reprezentanţii Comisiei Europene).
Ce pot însemna aceste noi surse de venituri? Noi taxe, după cum a lăsat deja a se înţelege ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea.
Ce se întâmplă cu bugetul pe 2014
Susţinând că acciza de 7 eurocenţi nu era oricum prevăzută în proiectul de buget pe 2014 şi că documentul aflat în dezbaterea Parlamentului reprezintă voinţa Guvernului, liderii USL merg mai departe cu forma iniţială: cu cheltuieli mai mari la unele ministere. Ieri, în mai puţin de o oră, senatorii şi deputaţii USL au adoptat pe bandă rulantă toate cele 52 de articole, fiind respinse toate amendamentele opoziţiei. Parlamentarii USL mai aveau de dezbătut şi votat ieri după-amiază anexele bugetului de stat. Preşedintele a avertizat că va retrimite proiectul de buget înapoi la Parlament, dacă Executivul nu renunţă la acciza de 7 eurocenţi, şi că va sesiza şi Curtea Constituţională.
Ce spun FMI şi Comisia Europeană
După anunţul preşedintelui referitor la nesemnarea Memorandumului, reprezentanţii FMI au declarat că „monitorizează“ situaţia şi că aşteaptă ca autorităţile române să decidă dacă doresc să-şi modifice politicile astfel încât să se menţină în continuare ţinta de deficit convenită (aceea de 2,2% din PIB). Consiliul Director al FMI urma să discute şi să aprobe prima evaluare a noului acord cu România în data de 18 decembrie dar, după anunţul preşedintelui Băsescu, şedinţa a fost anulată. Misiunea Fondului va veni la Bucureşti în luna ianuarie 2014, iar o întrunire a board-ului FMI ar putea avea loc în luna martie a anului viitor. Reamintim că, la finele lunii septembrie 2013, Consiliul Director al FMI a aprobat un nou acord stand-by cu România, cu o durată de doi ani, în valoare de 2 miliarde euro, acord care va fi tratat de autorităţile de la Bucureşti ca fiind preventiv (adică, nu se intenţionează tragerea de fonduri). La rândul lor, reprezentanţii Comisiei Europene au arătat că este decizia României dacă merge sau nu mai departe cu acordul negociat. „Orice decizie ar lua România, este esenţial ca ţara să meargă mai departe cu implementarea recomandărilor emise de Consiliul Uniunii Europene în iulie“, a precizat Simon O’Connor, purtătorul de cuvânt al vicepreşedintelui Comisiei Europene, Olli Rehn.
Posibile efecte ale suspendării acordului cu FMI
Chiar dacă liderii USL şi unii membri ai Cabinetului Ponta s-au grăbit să sublinieze că o încetare a acordului cu FMI va avea efecte catastrofale pentru România (începând cu creşterea imediată a costurilor la care se va împrumuta ţara noastră), analiştii sunt ceva mai rezervaţi. „Noi privim prea de aproape lucrurile. Perspectivele investitorilor străini sunt puţin diferite, iar aceştia văd o economie momentan stabilizată, cu o creştere mai mare decât a majorităţii statelor europene. Acordul cu FMI era oricum unul preventiv, mulţi spun că nu era nevoie de el“, a explicat, pentru România liberă, analistul Aurelian Dochia. „Să vedem cum vor evolua lucrurile. Deocamdată, nu se poate vorbi de efecte. Nici amânarea discutării în boardul FMI a scrisorii de intenţie nu mi se pare o tragedie, oricum nu era o nevoie reală de banii FMI“, ne-a declarat şi analistul Florin Câţu.
Ce cred analiştii
Alternative la majorarea accizei, cu păstrarea deficitului convenit cu FMI:
Dragoş Cabat: „Soluţia la majorarea accizelor este să se colecteze mai mult, evaziunea fiscală e mare în România. De asemenea, cred că am putea avea impozite mai mari pe proprietatea de lux şi pe proprietatea multiplă, dacă tot avem Guvern preponderent social-democrat.“
Florin Câţu: „Există multe soluţii pentru a compensa lipsa veniturilor din creşterea accizelor. Se poate tăia din cheltuielile bugetare, n-ar fi rău ca România să funcţioneze cu surplus bugetar în loc de deficitul cu care ne-am obişnuit.“
Ilie Şerbănescu: „Din punctul meu de vedere, cum încasările din impozitul pe profit abia ajung la 21%, soluţia e limpede. Va exista însă voinţă politică pentru asta?“
Aurelian Dochia: „Cred că vor exista soluţii pentru a nu majora deficitul chiar dacă se renunţă la majorarea accizelor. Bugetul e un lucru flexibil, iar construcţia sa, o decizie politică până la urmă.“
