Comisia de Administraţie a Senatului a dat raport favorabil proiectului de lege prin care primarii şi preşedinţii de consilii judeţene pot face parte din consiliile de administraţie ale asociaţiilor interjudeţene de utilităţi publice. Practic, aleşii locali nu vor mai fi incompatibili dacă vor avea grijă să formeze servicii interjudeţene şi nu la nivelul unui singur judeţ.
Proiectul de lege a fost iniţiat de şase deputaţi PSD: Ioan Axente, Dorel Covaci, Gheorghe Frăticiu, Florin Iordache, Marian Neacşu şi Gheorghe Roman.
Legea va fi trimisă plenului Senatului iar, ulterior, va fi discutată de Camera Deputaţilor, în calitate for decizional.
Comisia de administraţie a adus o serie de modificări esenţiale, în favoarea aleşilor locali. Legislaţia în vigoare permite (legea 51/2006) înfiinţarea de asociaţii de dezvoltare comunitară, prin care mai multe unităţi administrative cooperează în domeniul utilităţilor publice – alimentare cu apă, canalizare, furnizare de energie termică, salubrizare, etc..
Pe baza acestei ei, s-au constituit mai mulţi operatori regionali, cazul cel mai notoriu fiind RAJA Constanţa, care cuprinde şase judeţe – din al cărui CA a făcut parte şeful CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu.
Ce au votat senatorii
De aici au început problemele aleşilor locali, pentru că legea defineşte aceşti operatori ca instituţii publice, fapt pentru care Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a declarat incompatibili mai mulţi oficiali. Şi aceasta pentru că o altă lege (161/2003) le interzice primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene să facă parte din CA sau AGA la societăţi comerciale, regii autonome, companii şi orice alte instituţii publice.
Prin legea iniţiată de şase parlamentari PSD şi aprobată ieri de comisia de administraţie, operatorii regionali au fost transformaţi, practic, în fundaţii. “Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice se constituie şi dobândesc personalitate juridică potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii”, se afirmă în proiectul votat ieri.
Acest articol este radical diferit de cel din legea în vigoare: “Asociaţiile de dezvoltare comunitară, definite ca instituţii publice de cooperare intercomunitară, îşi asumă şi exercită, pentru şi în numele autorităţilor administraţiei publice locale asociate, toate competenţele şi atribuţiile, drepturile şi obligaţiile pe domeniul strict limitat al serviciilor care i-au fost transferate”.
Practic, un prim pas pentru scoaterea aleşilor locali din sfera legii incompatibilităţilor, care se referă la instituţiile publice.
Amendamente pentru siguranţă
Un alt articol din noua lege prevede expres dreptul aleşilor locali de a face parte din aceste instituţii. “Primarii comunelor, oraşelor, municipiilor precum şi presedinţii Consiliilor Judeţene sunt reprezentanţii de drept ai unităţilor administrativ – teritoriale în adunarea generală a asociaţiilor respective. Primarii şi preşedintii Consiliilor Judeţene îşi pot delega calitatea de reprezentant în adunarea generală a asociatiei prin dispoziţie”, este un articol votat în comisie. Pentru a fi siguri de ştergerea incompatibilităţilor, iniţiatorii au adăugat că “orice alte dispoziţii contrare în materie se abrogă” – o referire clară la Legea 161/2003.
Mai mult, în cursul dezbaterilor de la comisie, a fost adoptat un amendament al senatorului PSD Mihai Fifor, potrivit căruia “operatorii regionali nu sunt societăţi comerciale de interes local sau judeţean”. De altfel, autorul recunoaşte, în justificarea amendamentului, că distincţia este necesară pentru “stabilirea elementelor constitutive ale situaţiilor de incompatibilitate”. Cu alte cuvinte, rămân incompatibili doar preşedinţii de consilii judeţene sau primarii care fac parte din CA sau AGA la nivel judeţean dar nu cei care au funcţii similare la nivel de operatori regionali. Practic, edilii pot scăpa de incompatibilitate consituind asociaţii interjudeţene, în cazul în care nu au făcut-o deja.
Grija faţă de comunitate, de nepreţuit
Deputatul PSD, Florin Iordache, unul dintre iniţiatorii proiectului, a explicat pentru “România liberă” de ce a vrut să schimbe legea. “Noi am considerat că problemele comunităţilor la nivel local sunt extrem de importante. Cine este mai abilitat să le rezolve decât cei care se confruntă cu ele, cei care conduc aceste comunităţi? Este vorba de preşedinţii de consilii judeţene şi primari”, a afirmat Iordache. El a justificat în acest fel faptul că în aceste organisme nu vor participa alţi reprezentanţi ai primăriilor sau CJ-urilor, cu excepţia cazurilor în care primesc delegaţie. Florin Iordache a explicat că legea a fost iniţiată după discuţii cu aleşii locali ai PSD. Iordache a susţinut că nu s-a hotărât, încă, modul de rezolvare a situaţiei operatorilor judeţeni. “Sunt două situaţii diferite. Noi am depus legea de mai multă vreme, acum doar au început dezbaterile în Senat. Când legea va ajunge la Camera Deputaţilor vom vedea ce vom face, nu ştiu să vă spun acum”, a adăugat Iordache.
Dincolo de vorbele frumoase despre interesul comunităţilor locale, există şi o explicaţie mai puţin romantică a interesului aleşilor locali pentru aceste funcţii. Bugetele administrate de aceste servicii sau proiectele angajate sunt de ordinul zecilor sau sutelor de milioane de euro. De pilda, RAJA Constanţa a angajat în 2011 fonduri europene in valoare de 250 de milioane de euro. Prezenţa în CA înseamnă influenţarea deciziilor de distrubirea a fondurilor şi acces la informaţii.
Cine scapă de ANI?
ANI a anunţat, recent că a identificat 108 de primari şi preşedinţii de consilii judeţene încompatibili pentru că fac parte sau au făcut din CA sau AGA ale unor societăţi comerciale judeţene sau regionale. Pe listă se regăsesc şi o serie de nume sonore din cadrul USL: Nicuşor Constantinescu ( preşedintele CJ Constanţa), Aristotel Căncescu (preşedintele CJ Braşov), Mircea Moloţ (preşedintele CJ Hunedoara) sau Klaus Iohannis (primarul Sibiului). Dacă deciziile ANI vor fi validate de instanţele judecătoreşti, aceştia îşi vor pierde mandatele.
Teoretic, legea aflată în dezbaterea Parlamentului nu se va aplica retroactiv şi nu i-ar mai salva pe aceştia. Însă, ANI a precizat că datele pe care le-a făcut publice se referă doar la cercetările finalizate. Practic, şi alţi aleşi locali ar putea avea surprize şi tocmai acest lucru vrea să îl evite majoritatea USL. “Eu cred că legea nu are efect retroactiv. În primul rând noi am dat un raport de admitere cu majoritatea voturilor gândindu-ne că de acum încolo cei care vor intra în aceste CA-uri, inclusiv primarii sau reprezentanţii lor sau şefii de consilii judeţene, nu vor mai intra sub incidenţa ANI.”, a declarat Darius Vâlcov (PSD), preşedintele Comisiei de administraţie din Senat.
Premoniţia lui Nicuşor Constantinescu
Interesant este că unii dintre cei care au probleme cu ANI s-au autodeclarat compatibili tocmai interpretând legea în sensul celor votate, ieri, de Comisia de administraţie. “Eu nu puteam fi învinuit de incompatibilitate la vremea când am fost membru în AGA la SC RAJA Constanţa SA, câtă vreme această companie de utilităţi este un operator regional transfrontalier, deci internaţional, de servicii de apă şi canalizare şi operează în şapte judeţe din România şi Republica Moldova.”, a comentat Nicuşor Constantinescu în aprilie 2013, la apariţia acuzaţiilor ANI. El a precizat că se vor face demersuri urgente pentru modificarea cadrului legislativ, în sensul definirii exacte a condiţiilor de incompatibilitate a aleşilor locali, pentru a fi evitate în viitor astfel de situaţii.
După extinderea cercetărilor ANI, Ministerul Dezvoltării Regionale, condus de Liviu Dragnea, a înaintat Guvernului o ordonanţă de urgenţă pe aceeaşi temă, dar aceasta a fost avizată negativ de Ministerul Justiţiei. După ce Guvernul a renunţat la ordonanţă, bătălia s-a mutat în Parlament.
