Guvernul se pregăteşte să adopte forma finală a proiectului descentralizării, dar ONG-urile cer retragerea acestuia.
Printr-o scrisoare deschisă, 15 organizaţii nonguvernamentale au cerut ieri premierului Victor Ponta şi vicepremierului Liviu Dragnea să retragă proiectul descentralizării de pe agenda Executivului şi să-l pună în dezbatere publică, aşa cum prevede Legea transparenţei decizionale în administraţia publică. Semnatarii atrag atenţia că proiectul favorizează corupţia din administraţia publică şi pune autorităţile judeţene în conflict de interese (în subordinea consiliilor judeţene vor intra instituţii a căror menire era tocmai controlarea, sub diverse aspecte, a activităţii consiliilor judeţene). ONG-urile atrag atenţia, totodată, că pot apărea efecte negative majore în gestionarea resurselor umane şi financiare din administraţia publică (invocând exemplul recent al reorganizării ANAF, care a atras nerealizarea ţintei de venituri în lunile august şi septembrie) şi că România poate pierde importante fonduri europene. Printre organizaţiile semnatare ale scrisorii deschise se numără Centrul pentru Resurse Juridice, Asociaţia ProDemocraţia, Centrul pentru Jurnalism Independent, APADOR-CH şi Societatea Academică Română.
Citeşte şi: Judeţizarea Ministrului Dragnea: România fără viitor
Anterior, şi Institutul pentru Politici Publice a criticat dur proiectul Dragnea, arătând că el nu va duce la o descentralizare reală, ci la „judeţizarea“ României, în sensul aşezării consiliilor judeţene în centrul dezvoltării locale.
Un semnal de alarmă a venit şi din partea Coaliţiei pentru Mediu, din care fac parte peste 70 de ONG-uri. Reprezentanţii Coaliţiei susţin că proiectul conferă autorităţilor locale „putere absolută“ în ceea ce priveşte mediul şi patrimoniul, devenind practic imposibilă controlarea activităţii acestora. Coaliţia pentru Mediu consideră că proiectul contravine şi directivelor europene, drept pentru care va fi sesizată Comisia Europeană.
Semi-descentralizarea şi lupta baronilor
Proiectul conceput de vicepremierul Liviu Dragnea a suferit numeroase modificări până să ajungă la forma actuală. De fapt, cu cât au discutat mai mult social-democraţii cu liberalii cu atât au apărut mai multe modificări. Aşa se face că domenii precum Poliţia, Munca şi Cultura, păstorite de miniştri liberali, nu vor fi descentralizate acum, ci ulterior. Când anume? Nu se ştie, mai ales că, după cum spune chiar prim-vicepreşedintele PNL, Klaus Iohannis, ce se doreşte a se face de la 1 ianuarie 2014 este oricum „o găluşcă mare“, care „se înghite greu“, aşa că doi ani de acum încolo, cel puţin, nu se va continua cu ceva.
Fiecare dintre miniştrii liberali care s-au opus descentralizării domeniului lor au oferit argumente solide, de genul „este nevoie de coordonarea la nivel naţional a activităţii“. În fapt, liberalii îşi dau seama că marii beneficiari ai descentralizării sunt social-democraţii, care conduc cele mai multe consilii judeţene. Iar, în eventualitatea iminentă a ruperii USL, PSD va fi practic de neclintit de la butoanele puterii mulţi ani de acum înainte.
De fapt, aceasta este marea problemă a descentralizării. Toată lumea este de acord că procesul e necesar, că decizia trebuie adusă cât mai aproape de cetăţean, iar autorităţile locale sunt cele mai în măsură să ştie ce este nevoie pentru judeţul sau oraşul pe care-l păstoresc. Problema mare o constituie însă oamenii care vor căpăta puteri sporite în urma descentralizării. Adică, baronii locali. S-a văzut şi până acum cum înţeleg ei să-şi conducă judeţele, de cele mai multe ori în beneficiul propriu, nu al oamenilor. Cum s-a văzut şi cât de influenţi pot fi ei, fie că era vorba de afaceri, fie de numirea unor miniştri sau secretari de stat. Or, de acum încolo, preşedinţii de consilii judeţene, căci la ei se va concentra puterea, vor fi un fel de stăpâni pe judeţ, care nu vor da nimănui socoteală (nici măcar pe linie de partid, pentru că ei sunt cei care aduc voturi).
Concedieri în masă pe criterii politice?
După cum a spus ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, descentralizarea va duce la reducerea cu cel puţin 10% a personalului din structurile reorganizate. Cel puţin la nivel de şefi, cine va pleca şi cine va rămâne va fi la latitudinea şefului judeţului. În teorie, toţi şefii de deconcentrate îşi vor pierde funcţiile de la 1 ianuarie 2014, urmând a se organiza concursuri pentru ocuparea funcţiilor. Unii dintre ei îşi vor recăpăta funcţiile, alţii nu. În practică, descentralizarea este văzută ca o bună ocazie de a „curăţa“ deconcentratele de eventualii democrat-liberali rămaşi în funcţii, caz în care vom vedea dacă se repetă sau nu istoria (ne amintim, din vremurile guvernelor Boc, cum erau instituţii cu câte doi sau trei şefi, care fuseseră eliberaţi din funcţie, dar care avuseseră câştig în instanţă).
Democrat-liberalii acuză deja Guvernul Ponta de „epurarea politică“ a funcţionarilor publici şi spun că vor ataca proiectul lui Dragnea la Curtea Constituţională.
Potrivit calendarului anunţat de premier, Guvernul va aproba pe 14 noiembrie atât proiectul legii privind descentralizarea, cât şi proiectele de buget pentru anul viitor. Apoi, cel mai probabil pe 19 noiembrie, Executivul îşi va angaja răspunderea în faţa Parlamentului.
