Eforturile democrat-liberalilor de a convinge presa şi alegătorii că ei luptă pentru a transpune în realitate rezultatele referendumului din 2009 au fost spulberate de proiectul lui Traian Igaş. Propunerile MAI ar putea fi pe placul partidelor din coaliţie, dar nu au nici o legătură cu ce a cerut PDL.
Sub avalanşa criticilor venite dinspre opoziţie şi sub tirul întrebărilor jurnaliştilor, liderii partidelor la putere, în frunte cu premierul Emil Boc, au încercat să spună că proiectul Ministerului Administraţiei şi Internelor va fi modificat în coaliţie.
„Este un proiect tehnic propus spre dezbatere publică şi care comportă multiple modificări. Iar dacă va fi susţinut de coaliţie, va fi promovat, dacă nu, nu”, s-a dezis Boc de proiectul subordonatului său. Premierul nu a explicat însă prin ce minune MAI a venit acum cu un proiect care contrazice radical nu doar declaraţiile publice ale liderilor coaliţiei şi contravine intenţiilor preşedintelui, dar nu respectă nici măcar ceea ce au convenit, în urmă cu mai puţin de o lună, reprezentanţii PDL, UDMR şi UNPR. Mai exact, este vorba de „consensul” de la mijlocul lunii noiembrie, când liderii coaliţiei au decis asupra comasării alegerilor (în noiembrie 2012), reducerii numărului de parlamentari şi modificărilor care să fie aduse sistemului de vot.
Era vorba, practic, de acceptarea propunerilor UDMR: Senatul să aibă 89 de membri (câte doi senatori per judeţ, câte unul pentru fiecare sector, plus diasporă), iar Camera Deputaţilor, 300. De asemenea, liderii formaţiunilor din coaliţie au anunţat atunci că senatorii vor fi aleşi printr-un sistem uninominal majoritar (mandatul e adjudecat de candidatul plasat pe primul loc, indiferent dacă a obţinut sau nu jumătate plus unu din numărul de voturi). Mandatele de deputat aveau rezervată o altă metodă: 65% din ele să fie adjudecate direct, iar 35% să fie repartizate celor înscrişi de partide pe liste naţionale de compensare.
Varianta de compromis din noiembrie, evident mai bună decât propune acum MAI, şi-a atras aspre critici din partea preşedintelui Traian Băsescu. Arătând că reducerea numărului de parlamentari este „turnesolul corectitudinii politicienilor” pe care i-au trimis românii în Parlament, şeful statului a amintit de proiectul USL (care prevede în jur de 320 de parlamentari) şi i-a îndemnat pe democrat-liberalii care sunt cinstiţi să-l susţină.
Cum îi numără MAI pe români
Cele mai izbitoare prevederi din proiectul lui Traian Igaş se referă la calcularea numărului de parlamentari. Mai exact, este păstrată norma de reprezentare (un deputat la 70.000 de locuitori şi un senator la 160.000 de locuitori), dar rezultă un număr mai mare de parlamentari (cu 15-16 mai mulţi) prin raportarea inexplicabilă la un număr mult mai mare de români. Concret, MAI spune că ţine cont de cifrele, de la 31 octombrie 2011, ale Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor: 22.305.133 persoane. Doar că acest număr este mai mare decât cel luat în calcul la alegerile din 2008 (era vorba de 21.680.974 persoane, cât a reieşit la recensământul din 2002).
În plus, MAI ignoră total faptul că în 2011 a avut loc un recensământ şi că rezultatele acestuia (care vor fi anunţate la începutul lui 2012) trebuie luate în considerare.
Replica opoziţiei
Social-democraţii au ameninţat că nu vor accepta comasarea alegerilor decât dacă este vorba de o devansare a parlamentarelor. Adică, în loc să avem locale şi parlamentare în noiembrie, cum vrea coaliţia la putere, să avem în iunie.
La rândul lor, liberalii au declarat că iau în calcul „măsuri mai radicale” decât o contestare la Curtea Constituţională. Anterior, liderii opoziţiei au spus că-şi vor da, în bloc, demisia din Parlament dacă puterea impune comasarea alegerilor. Coaliţia ar putea însă, în replică, organiza alegeri anticipate parţiale.
Ce mai propune Igaş
• Păstrarea actualului sistem de repartizare a mandatelor, cel care a permis să intre în Parlament candidaţi de pe locurile doi şi trei.
• Reducerea pragului electoral alternativ: de la câştigarea a şase colegii de deputat şi trei de senator la câştigarea a patru colegii de deputat şi două de senator.
• Scăderea pedepsei maxime (de la 5 ani la 3 ani) acordate pentru mită electorală. Aceeaşi reducere ar urma să se aplice şi persoanelor care votează de mai multe ori.
• Introducerea posibilităţii ca procurori să facă parte din birourile electorale judeţene, ale municipiu-
lui Bucureşti şi ale sectoarelor.
