Românii își vor alege reprezentanții în Parlamentul European pe 25 mai, la capătul unei campanii electorale care va începe astăzi. Chiar dacă, în mod obișnuit, prezența la euroalegeri este redusă, miza scrutinului de anul acesta este ridicată. Pe de o parte, alegerile pentru PE vor fi un prim semnal pentru prezidențiale. Pe de altă parte, pentru grupurile parlamentare de la Bruxelles este important câți eurodeputați li se vor alătura, din România, în bătălia pentru șefia Comisiei Europene.

Partidele politice de la București demarează campania electorală pentru Parlamentul European din primele zile. Staff-urile de campanie au pus la punct strategia, iar liderii partidelor își fac deja calcule cum le-ar putea fi afectat viitorul de alegerile din 25 mai.

PSD dă startul campaniei electorale, mâine, la Romexpo, când este programată lansarea candidaților PSD-UNPR-PC la alegerile europarlamentare. Evenimentul va avea loc în prezența președintelui Parlamentului European, Martin Schulz. Vor fi de asemenea prezenți liderii celor trei partide din alianță – Victor Ponta, Daniel Constantin și Gabriel Oprea, dar și șefii de organizații și parlamentarii partidului. Alianța încearcă să transmită electoratului că este adevărata continua­toare a USL și că va duce mai departe lupta împotriva “regimului Băsescu”.

Potrivit purtătorului de cuvânt al PSD, Cătălin Ivan, obiectivul social-democraților pentru aceste euroalegeri este obținerea unui scor de 35%. Social-democrații recunosc că rezultatul euroalegerilor le va influența strategia pentru alegerile prezidențiale. “E un semnal important pentru prezidențiale, chiar dacă sunt două campanii diferite”, a declarat Cătălin Ivan pentru „România liberă“. Victor Ponta a evitat în permanență să își asume candidatura pentru Cotroceni, lansând pe piață mai multe variante de prezidențiabili ai PSD: Mircea Geoană, Sorin Oprescu, Mugur Isărescu sau Călin Popescu-Tăriceanu.

Strategia PNL

Liberalii vor să înceapă și ei campania în forță, convocând pentru astăzi lansarea unui manifest al PNL pentru Parlamentul European – sub denumirea „Prosperitate, Națiune, Libertate”. De asemenea, liberalii au convocat pentru astăzi, la Brașov, atât Biroul Politic, cât și Delegația Permanentă, din care fac parte și șefii de organizații. Mâine, se va reuni Liga Aleșilor locali ai PNL, în încercarea de mobilizare pentru euroalegeri.

Strategia PNL de obținere a voturilor se bazează pe ideea tandemului președinte-premier Crin Antonescu-Klaus Iohannis, afirmă surse din partid. Această strategie este menită să folosească imaginea lui Iohannis, dar și să contracareze absența unui tandem din partea PSD, în condițiile în care Ponta nu s-a hotărât dacă va candida la Cotroceni, iar social-democrații nu pot anunța propunerea de premier.

Strategia PNL se bazează și pe rezultatele obținute de eurodeputații partidului. ”Cât despre candidaţii noştri, nu întâmplător i-am denumit Eurocampionii Faptelor. Atât experienţa, cât şi proiectele personale adoptate în Parlamentul European, în sprijinul cetăţenilor europeni. îi recomandă ca fiind unii dintre cei mai profesionişti europarlamentari prezenţi şi, sperăm, viitori. Aici aş aminti, ca exemplu, scăderea semnificativă a tarifelor la roaming în UE, o initiativă a Adinei Vălean, eurodeputat PNL”, a declarat pentru „România liberă“, Cristina Pocora, purtătorul de cuvânt al PNL.

Obiectivul PNL este obținerea unui scor de 20% la euroalegeri, dar sondajele de opinie situează partidul la 18%. De altfel, Crin Antonescu a afirmat că va demisiona din fruntea PNL, dacă partidul va lua sub 20% la alegerile europarlamentare. Mai mult, Antonescu a sugerat că va renunța la candidatura pentru prezidențiale în favoarea lui Iohannis, dacă primarul Sibiului îl va depăși în sondaje.

Promisiunile PDL

Campania democrat-liberalilor este coordonată de două echipe, care
și-au împărțit județele de care răspund. Prima este condusă de Vasile Blaga și Theodor Stolojan, iar cea de-a doua de Cătălin Predoiu și Monica Macovei.

În ciuda faptului că PDL a ajuns la 15% în sondajele de opinie, obiectivul democrat-liberalilor este obținerea a 20 de procente. Mesajele PDL sunt legate de faptul că europarlamentarii partidului vor activa pentru a atrage mai mulți bani pentru România, restaurarea credibilității țării sau lupta anticorupție. La acest capitol, PDL va merge pe ideea că eurodeputații parti­dului au deja realizări – Monica Macovei în ceea ce privește confiscarea averilor ilicite iar Theodor Stolojan în ceea ce privește supravegherea financiară.

Totuși, PDL are o problemă în atingerea obiectivului. Mai mulți primari PDL, printre care Emil Boc sau Gheorghe Ștefan, susțin Fundația Mișcarea Populară. Pentru Partidul Mișcarea Populară (PMP), formațiune lansată de curând și care are sprijinul președintelui Traian Băsescu, miza euroalegerilor este depășirea pragului de 5%. Potrivit sondajelor, PMP s-ar afla peste acest prag, însă partidul s-a confruntat și cu probleme de imagine, cum ar fi acuzarea deputatului Florin Popescu de corupție electorală.

Ploiești.  PSD a furat startul

Panouri electorale cu fotografia premierului Victor Ponta alături de sigla PSD-UNPR-PC şi cu îndemnuri la vot au apărut, în ultimele două zile, în mai multe cartiere din Ploieşti, în condiţiile în care campania electorală pentru alegerile europarlamentare începe astăzi.

Euroalegerile în cifre

•  Campania electorală începe oficial astăzi și se va încheia pe 24 mai
   
•  La euroalegeri participă 14 partide, o alianță electorală și opt candidați independenți.
   
•  Partidele politice trebuie să treacă pragul de 5%, în timp ce un candidat independent trebuie să obțină 3,12% din voturile valabil exprimate.
   
•  În listele electorale permanente sunt înscrişi 18.303.915 cetăţeni cu drept de vot.
   
•  Alegerile vor avea loc pe 25 mai. Există 18.532 de secții amenajate pe teritoriul României și 190 în afara teritoriului național.
   
• România va avea 32 de deputați aleși pentru cinci ani.
   
•  La euroalegerile din 2009, prezența la vot în România a fost de 27,67%.

De ce contăm la Bruxelles

În conformitate cu Tratatul de la Lisabona, șefii de state și de guverne vor trebui să țină cont de componența noului Parlament European când vor propune viitorul președinte al Comisiei Europene, care trebuie votat de majoritatea absolută, adică minimum 376 din cei 751 de eurodeputați aleși. În acest context, capătă importanță căror grupuri parlamentare li se vor alătura eurodeputații români, în număr de 32. Această majoritate va fi formată în urma rezultatelor obținute în alegeri de formațiunile paneuropene care și-au desemnat în premieră candidați proprii pentru postul de președinte al Comisiei Europene. Este vorba de Jean-Claude Juncker (PPE), Martin Schulz (Partidul Socialiștilor Europeni), Guy Verhofstadt (ALDE), Ska Keller (Partidul Verzilor Europeni) și Alexis Tsipras (Partidul Stângii Europene). Cele mai mari șanse de a obține șefia CE le au PPE și PSE. Potrivit ultimelor sondaje de opinie, PPE ar obține 222 de mandate la nivel european, iar PSE doar 209. Până în urmă cu două săptămâni, socialiştii europeni erau la egalitate cu popularii, dar din cauza crizei din Ucraina polonezii s-au raliat în jurul partidului aflat la guvernare, care este membru al PPE.

În România, PSD face parte din grupul socialiștilor europeni, PDL din PPE, iar PNL din ALDE. În ultima perioadă, au apărut informații neoficiale privind “transferul” PNL în grupul PPE, iar Crin Antonescu a răspuns evaziv întrebărilor pe această temă, fără a exclude 100% un transfer.   

Pe cine vor partidele să trimită în legislativul European

R omânia liberă îi prezintă pe candidații cu șanse de a fi aleși, potrivit estimărilor făcute pe baza sondajelor de opinie. România va avea, în viitoarea legislatură a PE, 32 de mandate, faţă de 33 în prezent. Potrivit sondajelor de opinie, care creditează alianța PSD-UNPR-PC cu o medie de 35% din voturi, această alianță poate obține în jur de 13-14 locuri în Parlamentul European. Pe listele acestei alianțe, primul loc este ocupat de actualul europarlamentar PSD Corina Creţu.

Interesant este că ocupanta locului 1 pe listele PSD a avut un singur raport, potrivit site-ului Parlamentului European. A avut 61 de amendamente, o medie de mijloc raportat la ceilalţi colegi şi a adresat 126 de întrebări. Locul al doilea este ocupat de senatorul PSD Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educaţiei. Candidatura Ecaterinei Andronescu a fost în pericol, după ce ANI a acuzat-o de incompatibilitate. Însă, Ecaterina Andronescu a avut câștig de cauză, în condițiile în care incompatibilitatea de care era acuzată (cea dintre rector și parlamentar) a fost eliminată printr-o ordonanță de urgență care era semnată, printre alții, chiar de către Ecaterina Andronescu. Pe locul al treilea se află europarlamentarul Cătălin Ivan.

Pe următoarele poziţii se află doi politicieni care au preferat Parlamentul European în dauna unor locuri în Guvern: fostul ministru al Comunicaţiilor, Dan Nica, şi fostul ministru al IMM-urilor, Maria Grapini. Aceasta din urmă nu a luat măsuri de relansare a IMM-urilor şi a apărut în presă mai mult în urma unor greşeli de exprimare. Au primit, de asemenea, locuri eligibile senatorul UNPR Damian Drăghici şi europarlamentarul Daciana Sârbu, soţia premierului Victor Ponta.

Pe locurile următoare se află Ioan Mircea Paşcu, Viorica Dăncilă şi Sorin Moisă, adjunctul şefului de cabinet al comisarului european pentru Agricultură.

Pe locul 11 se află eurodeputatul PSD Victor Boştinaru, urmat de colegul Claudiu Ciprian Tănăsescu, de Doru-Claudian Frunzulică (UNPR), secretar de stat la Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine.

Propunerile PNL

Obiectivul PNL este acela de a obţine opt mandate de europarlamentari, însă liberalii ar trebui să obțină 23% din voturi. Potrivit sondajelor, PNL are în jur de 18%, ceea ce i-ar permite să obțină șase locuri eligibile.

Lista PNL pentru Parlamentul European va fi deschisă de Norica Nicolai, care este şi în prezent europarlamentar. Potrivit site-ului Parlamentului European, Norica Nicolai are trei rapoarte, 114 luări de cuvânt în plen şi 29 de întrebări. Pe locul doi se află Adina Vălean, soţia liderului PNL Crin Antonescu. Ea are la activ patru rapoarte, 42 de luări de cuvânt în plen și 20 de întrebări. Următoarea clasată este Ramona Mănescu, soţia secretarului general Rareş Mănescu. Ea a fost europarlamentar între 2009 şi 2013, când a renunţat pentru a ocupa portofoliul Transporturilor în Guvernul Ponta. Pe locul patru se află Cristian Buşoi – şi el europarlamentar până în 2013, când a fost numit în fruntea CNAS.

Un loc eligibil a obţinut şi europarlamentarul Renate Weber, deşi relaţiile sale cu conducerea partidului nu au fost cele mai bune. Locul şase pe lista PNL este ocupat de Eduard Hellvig, europarlamentar din septembrie 2013 şi fost ministru al Dezvoltării în Guvernul Ponta I.

Cu cine defilează PDL și PMP

Democrat-liberalii ar putea lua și ei în jur de cinci locuri în PE. Primul loc este ocupat de actualul europarlamentar Theodor Stolojan, care are patru rapoarte, 101 de luări de cuvânt în plen şi cinci întrebări. Locul al doilea este ocupat de Monica Macovei, unul dintre cei mai activi membri ai Parlamentului European. Ea are 40 de rapoarte, 504 luări de cuvânt în plen şi 163 de întrebări parlamentare. Pe locurile următoare sunt, de asemenea, doi europarlamentari: Traian Ungureanu şi Marie Jean Marinescu. Pe listă a apărut o surpriză de ultimă oră, şi anume cea a lui Daniel Buda, liderul PDL Cluj. Pe vremea când era preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Daniel Buda a sprijinit o serie de iniţiative controversate, cum ar fi posibilitatea avocaţilor parlamentari de a apăra în procese de corupţie.

PMP ar putea obține două locuri în Parlamentul European. Pe lista PMP, pe primele locuri se află Cristian Preda, Siegfried Mureşan, Teodor Baconschi, Cristian Petrescu.

Primele două locuri pe lista de candidaţi UDMR pentru Parlamentul European, considerate eligibile, sunt ocupate, în ordine, de actualii deputaţi europeni Iuliu Winkler şi Sogor Csaba. Dan Diaconescu şi preşedintele PP-DD Simona Man ocupă primele locuri pe listele acestui partid pentru alegerile europarlamentare. Pentru partidele politice pragul electoral este de 5%.

Ce șanse are Mircea Diaconu

Pentru Parlamentul European, au fost depuse și 11 candidaturi ale unor independenți. Șanse de alegere pare să aibă fostul liberal Mircea Diaconu, care este sprijnit politico-mediatic. Pentru a fi ales, Diaconu trebuie să obțină 3,125% din voturi – coefficient obținut din împărțirea numărului total de voturi, 100%, la numărul dem mandate -32. Mircea Diaconu poate candida la alegerile pentru Parlamentul European, a decis definitiv, miercuri, Curtea de Apel Bucureşti, care a menţinut decizia luată de Tribunalul București. Anterior, BEC decisese că Diaconu nu poate candida, fiind declarat incompatibil în 2012.

Care este valoarea raportorului

Raportor este o persoană desemnată de o comisie a Parlamentului European să elaboreze un raport pe o anumită temă. Din acest motiv, numărul de rapoarte întocmit de un europarlamentar este semnificativ, reprezentând cota de încredere de care beneficiază din partea colegilor.