Miniştrii Transporturilor şi Culturii s-au contrat în Guvern pe tema Autostrăzii Cernavodă-Constanţa, Boagiu acuzând că proiectul este întârziat deoarece Cultura nu a efectuat descărcări arheologice, iar Kelemen demonstrând că şi-a făcut treaba, dar Transporturile nu au prevăzut bani în acest sens, informează Mediafax.
Discuţia a avut loc în şedinţa de miercuri a Guvernului, unde ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a reclamat că lucrările la Autostrada Cernavodă-Constanţa sunt întârziate, deoarece Ministerul Culturii nu a efectuat descărcările arheologice pe tronsonul Medgidia-Constanţa.
Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a replicat însă că ministerul are doar atribuţii de avizare a dosarelor întocmite de arheologi, documentaţia fiind trimisă ulterior spre Comisia Naţională de Arheologie.
El a explicat totodată că dosare legate de probleme arheologice au stat la minister maximum 26 de zile.
„În timpul acestei discuţii s-a susţinut că Ministerul Transporturilor nu a prevăzut în costul lucrării şi bani pentru săpături arheologice, că «a pus rigla pe hartă şi a tras linie» şi nu cerut date de la Ministerul Culturii în ceea ce priveşte posibilitatea existenţei unor situri arheologice”, au relatat surse participante la şedinţă.
Potrivit surselor, premierul Emil Boc s-a arătat nelămurit şi a cerut să îi fie prezentate date suplimentare, astfel că reprezentanţii Ministerului Culturii au cerut să le fie transmise mai multe dosare de la sediul instituţiei. Documentele au ajuns la Guvern şi au relevat că astfel de probleme sunt înregistrate în mai multe proiecte de autostrăzi şi că din 11 situri arheologice existente pe traseul acestora, în opt locaţii sunt probleme legate de exproprieri.
În urma discuţiilor, premierul a cerut să fie format un grup de lucru, cu reprezentanţi din Ministerul Culturii, Ministerul Transporturilor şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, care să îi prezinte în maximum două săptămâni un raport pe această temă.
Construcţia autostrăzii a fost împărţită în două tronsoane, respectiv Cernavodă-Medgidia şi Medgidia-Constanţa, care au o lungime totală de 52 de kilometri.
Contractul pentru execuţia tronsonului Cernavodă-Medgidia, în valoare de 634,4 milioane de lei, fără TVA, a fost atribuit companiei franceze Colas, în timp ce la sectorul Medgidia-Constanţa lucrează companiile Astaldi şi Max Boegl, pentru 211 milioane de euro.
În vara anului trecut, Radu Berceanu, în acel moment ministru al Transporturilor, aprecia că Autostrada Cernavodă-Constanţa va fi finalizată până la sfârşitul anului 2011, dar că şoferii vor putea circula pe acest tronson pe un singur fir, probabil din iunie 2011, când vor fi încheiate şi lucrările la calea ferată Bucureşti-Constanţa. Berceanu avertiza însă că lucrările la tronsonul Medgidia-Constanţa sunt „puţin rămase în urmă” din cauza problemelor arheologice.
„Din cele trei consorţii care lucrează, două dintre ele stau foarte bine, din păcate este puţin mai oarecum rămas în urmă cel de la mijloc. Nu este numai vina lor, am avut o porţiune pe care s-au descoperit nu ştiu ce vestigii arheologice care ne-a făcut până la urmă să ne pierdem orice răbdare şi să schimbăm traseul autostrăzii pe vreo 5 kilometri. Avem o pădurice care e în Natura 2000 şi de care nu ne putem atinge, dar care în mijloc are o unitate militară. De un an şi ceva facem tot felul de încercări de a găsi o formulă să rezolvăm situaţia”, a spus atunci Berceanu.
În noiembrie 2010, noul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu, a declarat, pentru Gândul, că până la sfârşitul anului 2011 se va putea circula pe autostradă de la Bucureşti la Constanţa şi că nu va mai fi acceptată nicio întârziere, firmele fiind somate să efectueze lucrarea.
