În loc să sancţioneze graba Ramonei Mănescu (europarlamentar al PNL) – care a spus că USL nu va accepta în Parlament cererea procurorilor de a fi începută urmărirea penală a ex-ministrului Victor Paul Dobre -, liderii USL aprobă demersul. Tacit sau direct.
Ceea ce întăreşte şi mai mult ideea că europarlamentarul liberal nu a emis câtuşi de puţin o părere personală. De fapt, nici nu prea avea cum, în condiţiile în care soţul său este Rareş Mănescu, primar al sectorului 6, vicepreşedinte al PNL şi apropiat al lui Crin Antonescu.
Iar pentru a risipi orice dubiu care ar fi putut exista asupra poziţiei oficiale a PNL+PC în cadrul USL, cu precizări a ieşit ieri Mihai Voicu, vicepreşedinte al PNL, înscăunat recent ministru delegat pentru mediul de afaceri. „Părerea majoritară, dacă nu cumva unanimă, merge către un vot împotrivă”, a precizat acesta la RFI, referindu-se la solicitarea procurorilor ca deputaţii să avizeze începerea urmăririi penale a ex-ministrului Victor Paul Dobre.
Cum ar putea actuala majoritate parlamentară, deţinută de USL, să-şi justifice o eventuală decizie de blocare a unui dosar de corupţie? Nimic mai simplu, după cum ne spune Voicu: „în situaţia de faţă, aşa cred eu, există o anumită influenţă politică”. Adică, fostul ministru nu ar fi încercat, la ordinul partidului, să „ajusteze” datele din listele de alegători astfel încât să se facă „cvorumul ală” de care tot vorbesc liderii USL de la referendum încoace.
Poziţia liderilor PNL vine în contextul în care preşedintele Camerei, social-democratul Valeriu Zgonea, s-a pronunţat deja asupra cererii procurorilor: „Procedura de ridicare a imunităţii nu este una care se face pe genunchi. Este în joc viaţa unui om. Să vedem ce probe sunt, să vadă colegii de la comisie. Nu pot să mă joc cu viaţa unui om. Comisia trebuie să îl audieze şi pe domnul Dobre, iar dacă acesta este în concediu îl lăsăm să-şi facă concediul”.
Indicaţii pentru CSM
Referindu-se la stenogramele convorbirilor telefonice interceptate, stenograme ajunse în presă, ministrul Mihai Voicu a arătat că „ar merita” să se poarte „o discuţie internă” în CSM pe această temă.
Declaraţiile lui Voicu vin practic în continuarea celor făcute de Ramona Mănescu, în opinia căreia CSM ar trebui să se autosesizeze, deoarece interceptările ar fi fost făcute ilegal, iar transmiterea lor către presă ar fi fost făcută de procurori. „USL solicită CSM să se autosesizeze urgent în raport cu acest demers al Parchetului General, demers în care Parchetul devine un arbitru politic într-o criză constituţională”, spunea Mănescu.
CSM a reacţionat prompt, solicitând Inspecţiei Judiciare să verifice în ce măsură declaraţiile recente ale premierului Ponta, dar şi ale lui Mihai Voicu şi Ramonei Mănescu încalcă independenţa justiţiei. „Sesizarea Inspecţiei Judiciare vizează, în special, intervenţiile acestora în calitate de lideri politici şi formatori de opinie, prin declaraţii ce depăşesc limitele de disciplină a discursului public, cu potenţial de intimidare şi decredibilizare a justiţiei, ca putere a statului”, a arătat Consiliul Superior al Magistraturii.
Vineri, procurorul general, Laura Codruţa Kovesi, a solicitat Camerei Deputaţilor să avizeze începerea urmăririi penale a lui Victor Paul Dobre, acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.
Precedent: dosarul Laszlo Borbely
Dacă deputaţii nu se reunesc în sesiune extraordinară pentru a se pronunţa pe solicitarea procurorilor, dosarul Victor Paul Dobre ar deveni al doilea dosar blocat în Parlament prin voinţa actualei majorităţi.
Nu de alta dar dosarul lui Laszlo Borbely, în care ex-ministrul este acuzat de trafic de influenţă şi fals în declaraţii, zace la Camera Deputaţilor de pe la începutul lunii aprilie. Şi în cazul acestuia, s-a vehiculat teoria „campaniei de discreditare” la care ar fi fost supus vicele UDMR, iar apoi s-a aşternut tăcerea, după ce Guvernul Ponta a avut nevoie de voturile parlamentarilor UDMR pentru a se instala.
Evident că în tot acest „ghem” de interese şi în războiul USL cu Traian Băsescu, nimeni nu pare să-şi mai amintească unul din reproşurile constante apărute în Rapoartele pe justiţie întocmite de Comisia Europeană: „Parlamentul continuă să voteze împotriva începerii urmăririi penale, percheziţionării şi/sau arestării demnitarilor care sunt şi membri ai Legislativului”.
Acuza a apărut, cel mai recent, în raportul pe ţară din iulie.
