Dezbaterile pe tema regionalizării, de la Galaţi şi Constanţa, la care a participat viceprim-ministrul Liviu Dragnea, au clarificat modul în care vor fi organizate şi vor funcţiona viitoarele regiuni. La dezbaterea de la Galaţi au participat şi ministrul pentru Societatea Informaţională, Dan Nica, membri ai Consiliului Consultativ pentru Regionalizare şi reprezentanţii administraţiilor din Brăila, Buzău, Galaţi şi Vrancea. Vicepremierul a explicat argumentele care vor sta la baza desenării regiunilor, între care cele economice, pentru a nu apărea regiuni foarte bogate şi regiuni foarte sărace. „Am auzit o teorie, conform căreia să fie grupate judeţele care au acelaşi specific. Spre exemplu, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Ialomiţa. Aceea ar fi fost o regiune condamnată, pentru că o regiune în care slujbele agricole sunt mult mai multe decât slujbele nonagricole e o regiune care nu are potenţial de dezvoltare. Interesul este ca într-o regiune să fie resurse materiale variate, resurse umane pe cât mai multe specializări, resurse financiare, plus un cât mai mare potenţial de dezvoltare. Odată înfiinţate, regiunile vor începe propriile programe de dezvoltare”, ne-a declarat Liviu Dragnea.
Regiunea Dobrogea, primită cu exaltare la Constanţa şi Tulcea
La Constanţa au participat la întâlnirea cu Liviu Dragnea reprezentanţii administraţiilor din Constanţa şi Tulcea. Dincolo de detaliile tehnice, subiectul principal a fost înfiinţarea Regiunii Dobrogea, formată din judeţele Constanţa şi Tulcea, considerată de liderii locali o variantă mai bună decât aceea a formării unei regiuni de sud-est, alături de Galaţi, Brăila, Buzău şi Vrancea. „Mi se pare, şi am discutat acest lucru şi cu colegii de la Tulcea şi cu domnul ministru Dragnea, naturală şi firească o regiune cum este Dobrogea. Pentru că avem mult mai multe similitudini de idei, de comportament între noi, cei din Constanţa şi cei din Tulcea, decât cu moldovenii. Moldovenii sunt simpatici, au fete frumoase, dar au altă modalitate de a gândi”, a spus primarul Constanţei, Radu Mazăre. Varianta e primită cu entuziasm şi la Tulcea: „Am vorbit cu cetăţenii din Tulcea şi i-am întrebat: <<Ce-aţi spune ca Dobrogea să devină o regiune?>>. Vreau să vă spun că în unnimitate, chiar cu exaltare, oamenii spuneau că dacă vom reuşi să facem acest lucru putem intra în istorie. Am stat de vorbă şi cu primarii din Tulcea şi toţi, la unison, îşi doresc crearea Regiunii Dobrogea”, a spus preşedintele CJ Tulcea, Horia Teodorescu. Dragnea a încercat să-i tempereze pe cei doi şi a declarat că, deşi susţine înfiinţarea Regiunii Dobrogea, decizia nu trebuie luată cu patimă, ci analizată foarte bine.
Preşedintele CJ Brăila: „Nu este în regulă”
Înfiinţarea Regiunii Dobrogea nu e privită cu ochi buni de preşedintele CJ Brăila, Gh. Bunea Stancu, care vrea ca Tulcea să rămână alături de Galaţi şi Brăila. Reamintim că, după o primă iniţiativă a lui Stancu, au avut loc patru întâlniri trilaterale la care a fost discutată asocierea celor trei judeţe în „Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară <<Dunărea de Jos>> Brăila – Galaţi – Tulcea”. Asocierea era gândită în eventualitatea menţinerii la regionalizare a structurii actualei Regiuni de Dezvoltare Sud-Est şi prin înfiinţarea polului de dezvoltare intercomunitară se încerca crearea unei contraponderi la Constanţa, ce avea prima şansă de a deveni capitala regiunii formate din Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea. În condiţiile asocierii Brăila-Galaţi-Tulcea, erau mari şanse pentru stabilirea la Brăila a capitalei Regiunii Sud-Est şi implicit, ca Gh. Bunea Stancu să aibă un cuvânt greu de spus în administrarea regiunii. Formarea Regiunii „Dobrogea” îi spulberă calculele preşedintelui CJ Brăila: „La Galaţi nu cred că a fost o întâlnire regională, ci a fost una semiregională sau una zonală. Dacă discutăm de o întâlnire regională, în mod normal trebuiau să participe toate cele şase judeţe. (…) Nu se poate să decupezi harta după două judeţe, eu cred că nu este în regulă”, a spus Bunea Stancu după dezbaterea de la Galaţi.
