La solicitarea Senatului, Academia Română a realizat un raport privind oportunitatea unora din măsurile propuse de Guvernul Boc în Legea educaţiei. Raportul nu este însă tocmai favorabil Executivului şi UDMR. „Principala sursă de tensiune intercomunitară, care va fi accentuată prin aplicarea proiectului Legii Educaţiei Naţionale, este separarea educaţiei formale (educaţia în şcoală) pe criteriu etnic”, se arată în documentul întocmit de Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei.
Riscul predării unor istorii alternative
Autorii raportului consideră că, dacă ar fi aplicat proiectul de lege al Guvernului, limba română ar ajunge să fie „element marginal în educaţia minorităţilor naţionale”, având caracter de limbă străină. Or, „regimul de limbă străină este aplicat exclusiv studenţilor străini veniţi în România cu burse de studiu, şi nicidecum cetăţenilor români”. Totodată, Academia Română atrage atenţia că prin crearea posibilităţii ca adeverinţele către părinţi să fie emise în limba maternă (la fel, calificativele să fie trecute în limba maternă) se „asigură cadrul legal pentru debutul oficializării la nivel naţional al unor limbi materne, nerecunoscute de Constituţie”.
În privinţa articolelor din lege care permit ca minorităţile naţionale să beneficieze de „manuale din import” şi ca unele discipline să fie predate diferenţiat, Academia consideră că astfel se va ajunge la „predarea unei serii de istorii alternative”, ceea ce nu va face decât „să genereze disensiuni interetnice”.
Discriminarea pozitivă a elevilor minoritari
Raportul vorbeşte şi despre discriminarea pozitivă a elevilor minoritari. De pildă, aceştia ar putea beneficia de fonduri pentru transport, cazare şi masă fără restricţii legate de distanţă, în timp ce pentru elevii de etnie română unităţile de învăţământ trebuie să fie la maximum 50 de km pentru decontarea integrală a cheltuielilor.
Totodată, referitor la articolul din lege care instituie dreptul minorităţilor naţionale de a fi reprezentate în conducerea şcolilor, Academia consideră că nu este necesară o nouă reglementare faţă de legislaţia în vigoare, în condiţiile în care „există suficiente mecanisme instituţionale care previn discriminările de orice natură”.
Alte critici din raportul realizat de Academia Română, în urma cercetărilor efectuate în luna noiembrie în judeţele Harghita şi Covasna:
• Principala problemă a variantei guvernamentale a legii este că „educaţia devine factor de clivaj şi nu de integrare”, astfel că proiectul „este în contradicţie cu principiul societăţii deschise, larg acceptat în plan european”.
• Proiectul de lege pentru care Guvernul Boc vrea să-şi asume în continuare răspunderea încalcă şi principiul egalităţii de şanse deoarece, prin construirea unor trasee curriculare complet separate, scad şansele de integrare ale tinerilor minoritari în ansamblul economiei naţionale.
• Restrângerea exercitării dreptului de a scrie şi a vorbi în limba română în şcoală doar la materia „limba şi literatura română” echivalează cu pierderea prin limbă a unui principiu educaţional asumat şi a unei obligaţii constituţionale.
