Curtea de Apel București va analiza hotărârea Tribunalului București, care i-a dat undă verde lui Mircea Diaconu să candideze la alegerile pentru Parlamentul European din 25 mai. Validarea candidaturii ar permite și altor politicieni incompatibili să concureze în alegeri, folosind un articol interpretabil din Legea ANI.
Tribunalul București a admis, sâmbătă, contestația lui Mircea Diaconu împotriva deciziei Biroului Electoral Central (BEC) de a-i respinge candidatura ca independent pentru alegerile europarlamentare. Decizia Tribunalului nu este definitivă, Curtea de Apel urmând să judece o contestație a Agenției Naționale de Integritate (ANI), termenul-limită fiind 15 aprilie.
Citește și: Războiul continuă: ANI va ataca decizia Tribunalului din cazul Diaconu
Hotărârea Tribunalului București este o nouă etapă dintr-un șir de decizii contradictorii, bazate pe interpretări diferite ale Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice. Decizia BEC emisă miercurea trecută, și invalidată de tribunal, a fost fundamentată inclusiv pe o definiție din Dicţionarul explicativ al limbii române. În decizia BEC se precizează că au fost luate în calcul documentele trimise de ANI – raportul privind cazul de incompatibilitate al actorului, din 2011, între funcţia de senator şi cea de director al Teatrului Nottara. BEC a analizat și decizia definitivă şi irevocabilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) din 2012 prin care a fost confirmat raportul ANI. De asemenea, membrii BEC au invocat prevederile Legii 176/2010. Articolul care a provocat controverse menționează: “Dacă persoana (declarată incompatibilă n.r.) a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului” – adică până în 2015 în cazul lui Mircea Diaconu.
Controverse juridice
BEC precizează că în lege nu este definită sintagma “funcţie eligibilă” de către legiuitor, respectiv la ce funcţii se face referire. “Văzând faptul că, potrivit limbajului comun – în condiţiile în care legiuitorul nu defineşte această sintagmă – prin «funcţie eligibilă» se înţelege «funcţie care poate fi aleasă» – conform Dicţionarului explicativ român – în această categorie intrând şi funcţia de parlamentar european, care (…) este aleasă prin vot universal direct”, se arată în motivarea BEC. În acest fel, BEC a contrazis argumentul lui Mircea Diaconu, potrivit căruia sintagma “aceeași funcție” înseamnă că el nu mai poate fi senator, calitate în care a fost găsit incompatibil, dar poate fi europarlamentar.
Pentru ca tabloul juridic să fie complet, trebuie menționat că ICCJ a interpretat diferit față de Tribunalul București articolul menționat, atunci când a formulat un punct de vedere asupra unui caz similar, cel al senatorului Akos Mora. Senatul a refuzat să îi retragă acestuia mandatul de parlamentar pe motiv că a fost declarat incompatibil în calitate de consilier județean. Potrivit ICCJ, interpretarea dată de parlamentari ar permite ocolirea Legii 176/2010 “prin realizarea unei rotiri periodice a funcţiilor elective în intervalul de timp necesar parcurgerii întregii proceduri prevăzute de lege pentru constatarea stării de incompatibilitate”. “Atribuirea pentru sintagma «aceeaşi funcţie» a înţelesului de «funcţia care a generat starea de incompatibilitate» este profund greşită, aceasta fiind, practic, de natură să lipsească de eficacitate norma juridică respectivă“, concluzionează ICCJ.
Efecte politice majore
Dincolo de controversele juridice, validarea unei candidaturi a lui Mircea Diaconu ar avea consecințe politice majore. În acest fel, s-ar alimenta scenarii similare pentru alți politicieni declarați incompatibili, cu condiția ca ei să candideze pentru altă funcție decât cea care a generat starea de incompatibilitate. De exemplu, Nicușor Constantinescu sau Constantin Nicolescu, declarați incompatibili ca președinți de consilii județene, ar putea să candideze pentru Parlament. O a doua consecință este legată de rezultatul alegerilor din 25 mai, când Mircea Diaconu ar putea lua voturi de la PNL, partid pe care l-a părăsit recent, după ce a fost scos de pe listele liberalilor pentru Parlamentul European.
EȘEC. Funar nu poate candida
Tot la Tribunalul București s-au judecat, vineri, alte 24 de contestaţii la decizii similare ale BEC. Printre acestea s-au numărat cele depuse de Gheorghe Funar, Corneliu Vadim Tudor şi Noua Republică. În cazul lui Funar, tribunalul a decis respingerea contestaţiei, în timp ce pentru Vadim şi Noua Republică instanţa a amânat discutarea contestaţiilor.
