Guvernul îşi va asuma răspunderea asupra legii educaţiei la o zi după votul asupra moţiunii de cenzură depuse ieri de opoziţie.
Parlamentarii vor decide soarta Guvernului pe 27 octombrie, când îşi vor da votul asupra moţiunii de cenzură a opoziţiei, numită „Moţiunea României majoritare – Moţiunea populară” şi semnată de 209 de parlamentari. Dacă rămâne în funcţie, Cabinetul Boc îşi va asuma răspunderea, chiar a doua zi, pe legea educaţiei. Calendarul a fost stabilit de conducerile reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, unde opoziţia are majoritatea. Semnatarii moţiunii de cenzură susţin că în cazul trecerii acesteia, doresc să realizeze un guvern de criză, să organizeze alegeri anticipate în maximum şase luni şi să renegocieze angajamentele convenite cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană.
Cheia moţiunii este legea educaţiei?
Dacă încercarea precedentă de dărâmare a Guvernului a eşuat la o diferenţă de opt voturi, de data asta liderii PSD si PNL sunt încrezători că vor reuşi. Aceasta, în pofida faptului ca planul iniţial de cooptare a UDMR în barca opoziţiei a eşuat. Dacă moţiunea ar fi avut loc după legea educaţiei, care este grăbită acum de Guvern pentru articolele solicitate de maghiari, PSD şi PNL ar fi avut o marjă de negociere mai mare, dar ar fi pierdut din elanul împotriva Guvernului Boc, care şi-ar fi văzut trecută fără probleme o lege, deşi este foarte contestat. Întrebat dacă Uniunea ar fi dispusă să voteze pentru moţiune, senatorul Verestoy Attila a explicat că nu se va încălca „agreementul public cu PDL”. Democrat-liberalii nu acordă nici ei prea mari şanse demersului opoziţiei, declarând că sunt solidari cu Guvernul şi că vor strânge rândurile.
Legea salarizării unice, amânată
Dacă Guvernul grăbeşte legea educaţiei ca să menţină UDMR pe orbită, a amânat asumarea răspunderii asupra legii salarizării unice. Cu termen de adoptare până pe 31 octombrie în acordul cu FMI, legea este încă subiect de dispute aprinse, iar Ministerul Muncii încearcă să cadă la o înţelegere cu sindicatele pentru grila de salarizare. Legea ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2010. Premierul Emil Boc ar fi dorit ca acest proiect să fie asumat „la pachet” cu legea educaţiei, la propunerea lui Traian Băsescu, care a declarat că proiectul salarizării nu are şanse să treacă de Parlament prin procedurile obişnuite de vot. „Nu există voinţă de susţinere pentru reformă”, a afirmat Băsescu.
Ar fi fost vorba despre a doua asumare pe un proiect de lege ce vizează legea salarizării pe parcursul a mai puţin de un an. Precedenta lege, care prevedea ca raportul dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu să fie de la 1 la 12, nu a putut fi aplicată, iar comisia care trebuia să întocmească normele de aplicare a ajuns la concluzia că e nevoie de o nouă lege. În proiectul actual raportul dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu este de 1 la 15 şi ar trebui să menţină tăierile salariale, măcar în parte. Aşa că negocierile sunt blocate. „Actuala formă a legii permanentizează diminuarea salariului cu 25%. Nu putem accepta acest lucru”, a afirmat Petru Dandrea, vicelider Cartel Alfa. Ministrul Ioan Botiş a precizat însă că ministerul va analiza până joi propunerile sindicatelor din educaţie, printre cele mai nemulţumite, şi în curând va prezenta în Guvern forma finală a proiectului de lege.
Pentru căderea Guvernului sunt necesare 236 de voturi. Democrat-liberalii se declară siguri că opoziţia nu le va obţine. PNL şi PSD invocă presiunea opiniei publice.