Dă Corlăţean semnalul politizării diplomaţiei?

Dorina Neagu, consulul român la Bilbao, a fost rechemată în centrala de la Bucureşti pentru că „din raportarea scrisă primită din Spania reiese că ar fi făcut campanie electorală în favoarea unui partid politic”.

Anunţul a fost făcut chiar de Titus Corlăţean de la Bruxelles. Cum Dorina Neagu este diplomat de carieră, în vreme ce consulul general, Monica-Mihaela Ştirbu, a fost numit ­politic de PNL, gestul pare menit să reprezinte un avertisment adresat corpului diplomatic format din profesionişti că trebuie să se supună voinţei Puterii. Corlăţean a sus­ţinut marţi seară, la Bruxelles, că implicarea doamnei Neagu în campania electorală „e confirmată şi de reprezentanţi ai comunităţii locale. Am dispus în baza acestei informări scrise rechemarea urgentă în ţară şi, bineînţeles, ca persoana respectivă să se prezinte în faţa Consiliului de onoare al MAE”.

Purtătorul de cuvânt al MAE, Ovidiu Dranga, a dat şi el asigurări ieri, într-o conferinţă de presă, că „au fost luate măsuri imediate, prompte, în privinţa consulului României la Bilbao pentru a se evita situaţii care ar putea periclita corectitudinea procesului electoral”, după ce Corlăţean asigurase, la rândul său, că a trimis în acest sens ins­trucţiuni clare ambasadelor şi consulatelor. „Procesul electoral trebuie să fie corect, ca toată lumea să-şi facă datoria în con­formitate cu legea şi respectându-şi statutul diplomatic şi consular pentru a evita ce s-a întâmplat anterior, ca să evoc doar cazul cunoscut al Parisului.” Dranga a confirmat pentru „România liberă” că ministrul a dorit „să transmită un mesaj ferm diplo­maţilor în sensul respectării statutului corpului diplomatic pentru a asigura desfăşurarea cu impar­ţialitate şi profesionalism a procesului electoral”. Mesajul pe care vrea să-l transmită Corlăţean pentru publicul larg este că MAE este extrem de ferm în asigurarea unor alegeri corecte. În realitate, evocarea „cazului cunoscut de la Paris”, precum şi situaţia particulară de la Bilbao spun o poveste diferită, total opusă. Mesajul nerostit pe care pare să-l transmită Corlă­ţean diploma­ţilor de carieră este că fie se supun voinţei politice a USL, fie ar putea ajunge, la rândul lor, în faţa „Consiliului de Onoare”. În esenţă, un mesaj de intimidare.

Despre „cazul Paris” nu sunt multe de adăugat. Nu există un „caz Paris” din punct de vedere legal. Există, în schimb, o serie de acuzaţii aduse de Antena 3 şi susţinute de domnul Corlăţean când nu era ministru, că alegerile prezidenţiale din 2009 de la ambasada României de la Paris ar fi fost fraudate de ambasadorul de la acea vreme, Teodor Baconschi, pentru că nu a închis uşa în nasul alegătorilor aflaţi în curtea ambasadei. ­Curtea Constituţională a validat alegerile de la Paris şi nici o altă instanţă nu a infirmat acest lucru. Dacă nu există o problemă legală, atunci nu există nici o problemă diplomatică. Faptul că, acum, Corlăţean „evocă cazul Paris” este o dovadă de politizare a acţiunilor ­corpului diplomatic, nu de profesionalizare a lui.

În al doilea rând, ceea ce s-a întâmplat la Bilbao este emblematic. Biroul consulului ne-a îndrumat pentru lămuriri către domnul Dranga, iar domnul Dranga ne-a confirmat că doamna Neagu este diplomat de carieră, nu numită politic. Prin urmare, acuzaţia de „implicare în campania electorală în favoarea unui partid politic” este pe cât de serioasă, pe atât de neobişnui­tă pentru un diplomat de carieră, care ştie să se ţină deoparte de disputele politice. „Raportarea scrisă primită din Spania, confirmată şi de reprezentanţi ai comunităţii locale”, prin care este denunţat comportamentul politic al consulului, nu putea fi făcută decât de superiorul său, consulul general, Monica-Mihaela Ştirbu. Dranga nu a negat că aşa stau lucrurile. Problema este că doamna Ştirbu a fost numită politic consul general la Sevilla din poziţia de deputat PNL. În CV-ul domniei sale sunt trecute, la studii Facultatea de Inginerie Zootehnică din Timişoara şi, ca limbi străine, franceza şi engleza. Absolut nici o legătură cu diplomaţia şi cu Spania.

Când un consul general fără calificări diplomatice denunţă un diplomat de carieră pentru implicare politică, iar ministrul acţionează împotriva ultimului, mesajul „ferm” pe care vrea să-l transmită ministrul este unul de politizare a activităţii corpului diplomatic şi un avertisment.