Proiectul noii Constituţii a fost finalizat de comisia parlamentară specială şi, după mai multe etape procedurale, urmează să facă obiectul unui referendum în primăvară. Pe ultima sută de metri, majoritatea USL a cedat unor critici formulate de Comisia de la Veneţia sau de Consiliul Legislativ. Pe ansamblu însă, noua formă modifică relaţiile interinstituţionale, iar Parlamentul câştigă teren în faţa şefului statului şi a Curţii Constituţionale.
Citeşte şi: Miniştrii sunt IMUNI la interceptări
Proiectul de revizuire a legii fundamentale, finalizat recent de comisia parlamentară specială, schimbă raporturile dintre instituţiile publice. Parlamentul câştigă teren în detrimentul preşedintelui chiar dacă la dezbaterile din această săptămână comisia a renunţat la unele articole care întăreau şi mai mult puterea Legislativului. Au fost separate mai clar atribuţiile celor două Camere: Camera Deputaţilor va avea rol decizional în majoritatea cazurilor, iar Senatul se va ocupa, în special, de numiri în funcţii.
Noua Constituţie a fost criticată de societatea civilă pentru încercări de punere sub control a justiţiei. Până la urmă, unele prevederi, cum ar fi audierea magistraţilor în Parlament, au fost eliminate din forma finală. Dezbaterile din comisia specială, întrerupte în vara anului trecut, au fost reluate în condiţiile în care liderii USL au decis să organizeze referendumul în luna mai, o dată cu europarlamentarele.
Peste 300 de senatori şi deputaţi
Noua Constituţie păstrează sistemul bicameral. Potrivit textului, vor fi maximum 300 de deputaţi, plus cei ai minorităţilor naţionale (18). Numărul senatorilor nu va fi stabilit prin Constituţie, dar în cercurile USL se vehicula o cifră de aproximativ 100 de senatori. În total, în jur de 418 parlamentari. Articolul a fost votat în vara anului trecut şi a provocat numeroase controverse. Motivul: în 2009, în România a avut loc un referendum prin care cetăţenii au votat în favoarea unui sistem unicameral, cu maximum 300 de parlamentari. Cu toate acestea, la dezbaterile din această săptămână, parlamentarii nu au schimbat acest articol.
Citeşte şi: Antonescu: Preşedintele îşi păstrează toate puterile şi în noua Constituţie
Din forma iniţială a proiectului a fost eliminat articolul potrivit căruia Parlamentul este „forul suprem de dezbatere şi de decizie a naţiunii”. Sintagma a fost eliminată la sugestia Comisiei de la Veneţia, ai cărei experţi au considerat că în acest fel se induce ideea că Parlamentul este singura instituţie din stat care ia decizii.
Premierul, decis de Parlament
Viitorul preşedinte va avea un mandat de patru ani, şi nu de cinci, ca în prezent. El va fi obligat să desemneze drept premier candidatul partidului care obţine cele mai multe mandate. Dacă respectivul candidat nu obţine votul Legislativului, şeful statului îl desemnează pe candidatul partidului aflat pe locul doi. Dacă şi această variantă eşuează, preşedintele îl desemnează pe candidatul propus de o coaliţie care însumează majoritatea mandatelor. Actuala Constituţie prevede că preşedintele desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament sau, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. Articolul i-a permis preşedintelui Traian Băsescu să joace un rol decisiv în desemnarea premierilor din timpul mandatului său.
Citeşte şi: Comisia specială a finalizat proiectul Constituţiei. Parlamentarii au renunţat la audierea magistraţilor
Preşedintele nu poate refuza numirea unui ministru
De asemenea, şeful statului nu poate refuza propunerea prim-ministrului, de revocare şi numire a unor membri ai Guvernului. USL vrea să evite situaţia din 2008, când numirea Noricăi Nicolai în fruntea Ministerului Justiţiei a fost refuzată de actualul preşedinte pe motiv de „mapă profesională“. Chemată să se pronunţe asupra conflictului dintre palate (Cotroceni şi Victoria), Curtea Constituţională spunea, în 2008, că şeful statului poate refuza, o singură dată şi motivat, propunerea făcută de premier.
Pe de altă parte, Comisia a eliminat din proiectul iniţial articolul potrivit căruia miniştrii sunt demişi prin votarea unor moţiuni simple de către Legislativ. Practic, în acest fel, premierul rămâne singurul oficial care decide schimbarea miniştrilor.
Relaţia cu UE, împărţită
Şeful statului a pierdut şi o parte din atribuţiile de politică externă. Preşedintele reprezintă România la reuniunile Uniunii Europene doar dacă au ca temă relaţiile externe ale Uniunii Europene, politica de securitate comună, modificarea sau completarea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene. În caz contrar, România este reprezentată de premier.
Potrivit unei decizii a CCR din 2012, preşedintele este cel care reprezintă România la toate reuniunile UE. Premierul poate participa doar în baza unui mandat oferit de preşedinte.
Separarea atribuţiilor celor două Camere
Camera Deputaţilor devine for decizional în aproximativ 90% din cazurile de proiecte legislative. Senatul va fi cameră decizională doar pentru legi care privesc administraţia publică, tratatele internaţionale şi la împrumuturi externe, toate celelalte subiecte urmând să fie tranşate de către deputaţi. În schimb, Senatul va numi şefii instituţiilor care sunt sub control parlamentar – Autoritatea de Supraveghere Financiară, Curtea de Conturi, Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ, Autoritatea Electorală Permanentă. De asemenea, Senatul numeşte directorii SRI şi SIE, la propunerea preşedintelui.
Până unde merge puterea Senatului
Un articol care a generat controverse prevede că Senatul numeşte „reprezentanţii oricărei alte autorităţi sau instituţii publice aflate sub control parlamentar sau care, potrivit legii, prezintă Senatului rapoarte sau alte dări de seamă privind propria activitate“. ”Şi azi, Ministerul Public, DNA şi DIICOT transmit rapoarte anuale privind propria activitate către ministrul Justiţiei, care apoi le prezintă Parlamentului. După intrarea în vigoare a noii Constituţii se va putea argumenta că Senatul trebuie să numească şefii acestor structuri“, atenţiona raportul Expert Forum. Mai mult, această formulare poate legitima după adoptarea unor legi prin care diferite instituţii să fie obligate să depună rapoarte către Senat, dreptul acestei Camere de a numi şefii respectivelor instituţii.
Suspendarea preşedintelui, decisă de Parlament
Preşedintele Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio, arăta în octombrie 2013 că trebuie evitată confuzia între responsabilitatea legală şi cea politică. „Doar responsabilitatea legală ar trebui să fie baza pentru o suspendare“, preciza Buquicchio. Acesta mai spunea că iniţiativa suspendării trebuie să aparţină Legislativului, dar „decizia ar trebui să fie a unei instanţe“.
Proiectul introduce varianta de dizolvare a Parlamentului, dacă propunerea de demitere este respinsă de electorat.
Pe de altă parte, Parlamentul este dizolvat de preşedinte dacă nu a acordat votul pentru învestitura Guvernului, în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a trei solicitări de învestitură. Şeful statului dizolvă Parlamentul şi în situaţia în care o hotărâre în acest sens este adoptată cu votul a două treimi dintre membrii fiecărei Camere. Acest articol a provocat controverse, pe motiv că este puţin plauzibil ca aleşii să voteze propria dizolvare.
Reguli noi pentru referendum
Potrivit textului, referendumul consultativ poate fi organizat pe orice temă, mai puţin revizuirea Constituţiei. “Preşedintele României sau cel puţin 250.000 de cetăţeni cu drept de vot pot cere poporului să-şi exprime voinţa, prin referendum, cu privire la probleme de interes naţional, cu excepţia celor referitoare la revizuirea Constituţiei”, se afirmă în textul constituţional.
Practic, în acest fel, nu mai poate fi organizat un referendum consultativ, similar cu cel din 2009, în care românii au decis reducerea numărului de parlamentari. Totuşi, comisia a eliminat un articol din forma iniţială prin care Parlamentul avea ultimul cuvânt în privinţa referendumului. ”Iniţierea referendumului se aprobă de Parlament, prin hotărâre, cu votul majorităţii membrilor săi”, este formularea care a fost eliminată.
CCR nu mai verifică hotărârile Parlamentului
Parlamentarii au eliminat reglementarea potrivit căreia Curtea Constituţională poate primi atribuţii suplimentare faţă de cele din Constituţie, prin lege organică. “De fapt, ceea ce se urmăreşte prin această modificare este eliminarea controlului de constituţionalitate al CCR asupra hotărârilor Parlamentului”, se afirmă în raportul Expert Forum.
Legea privind controlul hotărârilor Parlamentului de către CCR a fost votată în 2010, la iniţiativa PSD. În 2012, Guvernul Ponta a anulat acest drept al Curţii, prin ordonanţă de urgenţă, dar majoritatea USL a renunţat la această reglementare, în urma presiunilor externe.
Pe de altă parte, comisia a votat o serie de amendamente potrivit cărora Avocatul Poporului nu va mai putea fi revocat din funcţie de către Parlament. Mandatul său va dura cinci ani de zile şi poate înceta doar în caz de deces, de incompatibilitate sau de demisie. Revocarea Avocatului Poporului, în vara lui 2012, de către USL a provocat proteste la nivel european.
Senatorii şi deputaţii renunţă la audierea magistraţilor
Comisia parlamentară a decis exceptarea magistraţilor din amendamentul care obligă orice persoană să se prezinte în faţa unei comisii parlamentare. “Orice persoană de drept public, orice persoană juridică privată şi orice persoană fizică, cu excepţia magistraţilor, are obligaţia de a se prezenta, direct sau prin reprezentant legal, după caz, în faţa unei comisii parlamentare, în urma invitaţiei scrise primite din partea acesteia. Activitatea comisiei parlamentare nu se poate substitui organelor judiciare”, se afirmă în textul noii Constituţii. Posibilitatea obligării magistraţilor de a veni în faţa Parlamentului a fost contestată atât de Comisia de la Veneţia, cât şi de mai multe ONG-uri din România.
Un mic cod de procedură penală
Parlamentarii din comisie au întors pe toate părţile subiecte sensibile, cum ar fi urmărirea penală a miniştrilor, judecarea parlamentarilor sau regimul interceptărilor. Unele articole au rămas în forma finală, chiar dacă proiectul a fost criticat pentru suprareglementare.
Cum începe urmărirea penală a demnitarilor
Constituţia în vigoare, aprobată în 2003, prevede că, pentru actualii şi foştii miniştrii care sunt şi parlamentari, aprobarea este dată de Camera din care fac parte. Pentru cei care nu sunt parlamentari, începerea urmăririi penale este aprobată de preşedinte. În proiectul de revizuire a Constituţiei, urmărirea penală a fost definită drept “dreptul exclusiv” al Parlamentului, preşedintele fiind eliminat. Textul a fost criticat de Comisia de la Veneţia pe motiv că ar putea aduce atingere independenţei sistemului judiciar.
Până la urmă, parlamentarii au renunţat la acest amendament, urmând să rămână în vigoare textul din Constituţia actuală.
Aleşii scapă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Procesele parlamentarilor nu se vor mai ţine direct la instanţa supremă. Din textul legii fundamentale a fost eliminat articolul potrivit căruia, în cazurile parlamenarilor, “competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”. Aceste modificări sunt motivate de interesul parlamentarilor de a fi judecaţi în circumscripţiile lor electorale, şi nu la “centru”, unde în ultima vreme s-au dat sentinţe dure în dosare precum cele ale lui Adrian Năstase sau Relu Fenechiu. În funcţie de tipul infracţiunilor, parlamentarii vor fi judecaţi de tribunale sau judecătorii, iar recursul la curţile de apel. Cazurile care sunt judecate, în prima instanţă, la curţile de apel pot fi atacate la Înalta Curte, la completul de trei judecători, dar nu mai ajung la completul de cinci.
Regimul interceptărilor
Comisia a adoptat o serie de amendamente prin care se precizează că interceptările se pot face numai în cursul procesului penal. „Interceptarea şi înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon ori prin alt mijloc electronic de comunicare, înregistrarea în mediul ambiental, localizarea sau urmărirea prin GPS ori prin alte mijloace electronice de supraveghere, înregistrarea de imagini, obţinerea listei convorbirilor telefonice ori alte asemenea tehnici prevăzute de lege se dispun de judecătorul instanţei competente să judece fondul cauzei şi numai în cursul procesului penal”, se arată în amendamentul adoptat în Comisia de revizuire, la propunerea Asociaţiei Magistraţilor din România.
Probele ilegale, folosite doar în favoarea acuzaţilor
Totodată, textul care stabilea posibilitatea procurorului de a dispune pentru 48 de ore, în cazuri de urgenţă deosebită, interceptarea comunicaţiilor a fost eliminat de membrii comisiei. Şeful comisiei parlamentare, Crin Antonescu, a susţinut că reglementarea este eliminată din Constituţie, dar se regăseşte Codul de Procedură Penală.
Probele obţinute ilegal pot fi folosite doar în favoarea acuzaţilor. „Este interzisă folosirea unei probe obţinute ilegal, cu excepţia cazului în care aceasta este folosită în favoarea celui acuzat”, se arată în noua formă a Constituţiei.
CALENDAR. Traseul Constituţiei
Textul proiectului de revizuire a Constituţiei, finalizat marţi seară de Comisia de revizuire, va fi înaintat Guvernului pentru a fi transmis Comisiei de la Veneţia, iar în paralel va fi înaintat Curţii Constituţionale.
CCR are zece zile să se pronunţe, iar Comisia de la Veneţia se va reuni pe 21-22 martie, dar evaluarea finală era programată pentru luna iunie.
Forma finală a proiectului trebuie să fie adoptată de Parlament, USL intenţionând să programeze votul din Camera Deputaţilor pentru 24 martie, iar cel din Senat pentru 3 aprilie.
După acest vot, proiectul pleacă iar la Curtea Constituţională, care are, de data aceasta, cinci zile la dispoziţie. În încercarea de a da peste cap calendarul USL, PDL, care se opune proiectului de revizuire, a anunţat că se va adresa, de asemenea, Curţii Constituţionale.
În condiţiile în care CCR decide că nu au fost depăşite limitele revizuirii, se convoacă referendum, în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului.
Liderii USL au vorbit iniţial de referendum pe durata a două zile, în 24 şi 25 mai, o dată cu alegerile europarlamentare. Ulterior însă, liderii PSD au susţinut ca referendumul să se facă pe durata unei singure zile. În schimb, liberalii au continuat să susţină ideea unui referendum pe parcursul a două zile.
Pentru aprobarea Constituţiei este necesară o prezenţă de peste 50% din numărul alegătorilor.
