“Interceptarea şi înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon ori prin alt mijloc electronic de comunicare, înregistrarea în mediul ambiental, localizarea sau urmărirea prin GPS, ori prin alte mijloace electronice de supraveghere, înregistrarea de imagini, obţinerea listei convorbirilor telefonice ori alte asemenea tehnici prevăzute de lege se dispun de judecătorul instanţei competente să judece fondul cauzei şi numai în cursul procesului penal”, se arată în amendamentul adoptat în Comisia de revizuire la propunerea Asociaţiei Magistraţilor din România.
Citeşte şi: PDL atacă la CCR modificările la Constituţie
Totodată, textul care stabilea posibilitatea procurorului de a dispune pentru 48 de ore, în cazuri de urgenţă deosebită, interceptarea comunicaţiilor a fost eliminat de membrii comisiei. Comisia a mai adoptat un amendament propus de Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), care prevede că arestarea preventivă se dispune de judecătorul instanţei de judecată competentă să judece fondul cauzei, fiind dispusă după punerea în mişcare a acţiunii penale.
Comisia a adoptat şi un amendament prin face face posibilă folosirea probelor obţinute ilegal doar în cazul în care acestea sunt în favoarea acuzatului, iar în celelalte cazuri sunt interzise.
Pe cine anchetează Parlamentul
Parlamentarii au decis să elimine posibilitatea ca magistraţii să fie obligaţi să vină în faţa comisiilor parlamentare. Potrivit articolului votat, ieri “Orice persoană de drept public, orice persoană juridică privată şi orice persoană fizică are obligaţia de a se prezenta, direct sau prin reprezentant legal, după caz, în faţa unei comisii parlamentare, în urma invitaţiei scrise primite din partea acesteia, cu excepţia magistraţilor “. Potrivit aceluiaşi articol, activitatea comisiei parlamentare nu se poate substitui organelor judiciare. Posibilitatea obligării magistraţilor de veni în faţa Parlamentului a fost contestată atât de Comisia de la Veneţia, cât şi de mai multe ong-uri din România.
Pe de altă parte, comisia a votat o serie de amendamente potrivit cărora Avocatul Poporului nu va mai putea fi revocat din funcţie de catre Parlament, mandatul sau putand înceta doar în caz de deces, de incompatibilitate sau de demisie. Revocarea Avocatului Poporului, în vara lui 2012, de către USL a provocat proteste la nivel european.
Citeşte şi: Cum se pregăteşte debarcarea şefilor DNA şi Înaltei Curţi
Parlamentul nu mai poate bloca referendumul
Comisia a revenit şi asupra unui articol votat în vara anului trecut, referitor la moţiunea de cenzură constructivă. Potrivit acestui articol, la depunerea unei moţiuni de cenzură trebuia prezentată şi propunerea de prim-ministru.
Potrivit noii Constituţii, preşedintele României sau cel puţin 250.000 de cetăţeni cu drept de vot pot cere poporului să-şi exprime voinţa, prin referendum, cu privire la probleme de interes naţional, cu excepţia celor referitoare la revizuirea Constituţiei. Parlamentarii au eliminat un articol votat la şedinţa comisiei din vară potrivit căruia iniţierea referendumului se aprobă de Parlament, prin hotărâre, cu votul majorităţii membrilor săi.
Potrivit unul alt articol, preşedintele României dizolvă Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru învestitura Guvernului, în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin trei solicitări de învestitură. De asemenea, preşedintele dizolvă Parlamentul dacă o hotărâre în acest sens este adoptată cu votul a două treimi dintre membrii fiecărei Camere.
Marţea neagră, timp de un minut
La şedinţa de ieri a fost votat, iniţial, şi un amendament al PSD potrivit căruia calitatea de senator şi deputat este incompatibilă cu cea de funcţionar public. Un articol similar fusese introdus în Codul Penal, în 10 decembrie şi a provocat controverse. După câteva zeci de secunde de controverse, preşedintele comisiei, Crin Antonescu a propus reluarea votului iar amendamentul a fost respins.
