Alegerile pentru Parlamentul European din acest an pun minoritatea maghiară în faţa unei dileme imense. Potrivit datelor furnizate de preşedintele Parlamentului Ungariei, Laszlo Kover, peste 90.000 de maghiari ardeleni au obţinut deja dubla cetăţenie, după ce Guvernul Ungariei, format în principal din reprezentanţi ai partidului condus de premierul Viktor Orban, a acordat maghiarilor din afara graniţelor dreptul de a dobândi cetăţenia maghiară.
Specialiştii estimează că, până la scrutinul pentru Parlamentul European, mai mult de 100.000 de maghiari ardeleni vor avea cetăţenia maghiară. Acest lucru înseamnă că ei vor avea dreptul de a vota în secţiile care vor fi amenajate în Ambasada Ungariei, în consulatele maghiare şi în acele comunităţi care vor accepta organizarea unor secţii de votare pe teritoriul lor. Potrivit principiului european ”Un cetăţean, un vot”, maghiarii ardeleni care au dublă cetăţenie nu vor vota şi candidaţii pentru Parlamentul European care reprezintă România. Există estimări care arată că impactul acestui fenomen va fi unul major, atât pentru România, cât şi pentru Ungaria.
Avantaj pentru FIDESZ
Sociologul Marius Roşu spune că este de aşteptat ca interesul maghiarilor ardeleni să fie foarte mare pentru scrutinul din Ungaria. ”Ne putem aştepta, cu păstrarea proporţiilor de rigoare, la un interes asemănător cu cel manifestat de cetăţenii României faţă de alegerile din anul 1990. Este vorba în primul rând de noutate. După căderea comunismului, românii au putut să-şi exercite pentru prima oară dreptul de a alege şi au mers în număr mare la vot. Pentru maghiarii ardeleni, care au primit şi cetăţenia Ungariei de puţină vreme, acest scrutin reprezintă o primă modalitate de exercitare efectivă a drepturilor oferite de noul lor statut, de posesori de paşaport maghiar.
Tocmai de aceea, este de presupus că ei vor merge în număr mare la vot. Iar cum partidul premierului Orban a fost cel care s-a luptat pentru ca maghiarii din Transilvania să primească cetăţenia maghiară, este de aşteptat ca FIDESZ să fie principalul beneficiar al voturilor acestora”, spune sociologul stabilit în Marea Britanie. La rândul său, consilierul local din Cluj, Ioana Borza, crede că această nouă situaţie pune şi probleme logistice. ”Participarea la un astfel de scrutin reprezintă un act normal, în context european. În fond, am avut secţii de vot amenajate la Cluj şi pentru cetăţenii Republicii Moldova care au votat la alegerile parlamentare organizate peste Prut.
Ar fi de dorit ca autorităţile locale să se implice, dacă vor fi solicitate de personalul Consulatului General al Ungariei, în organizarea decentă a acestui scrutin, pentru că este la mijloc imaginea noastră. Însă mai este un aspect demn de luat în seamă. Dacă mulţi dintre aceşti maghiari vor vota cu partidele din Ungaria, există riscul ca partidele care vor să îi reprezinte pe ei să nu mai intre în Parlamentul European. Adică, la modul concret, există riscul ca UDMR să nu depăşească pragul electoral, pentru că alegătorii săi vor vota cu candidaţi din Ungaria”, a spus Ioana Borza. Cum norma de reprezentare este de un europarlamentar la aproximativ 100.000 de alegători şi în contextul în care participarea la alegerile europene este, de regulă, mai mică de 50 la sută, există toate şansele ca acest scrutin să lase UDMR în afara Legislativului European, mai ales că formaţiunea maghiarilor a depăşit cu mari emoţii pragul electoral la alegerile parlamentare din decembrie 2012.
De asemenea, voturile maghiarilor ardeleni pot să încline balanţa alegerilor din Ungaria, mai ales că în regiune există precedentul românesc, când, în 2009, Traian Băsescu a câştigat alegerile prezidenţiale cu ajutorul voturilor venite din diaspora.
