Până după 25 mai, parlamentarii vor lăsa deoparte legile și cererile venite din partea DNA pentru a face campanie partidelor. Evident, pe banii contribuabililor, pentru că vor încasa indemnizația și diurna, vor folosi mașinile Parlamentului și își vor deconta benzina.
Prin voința actualei majorități, Senatul nu va lucra în perioada 28 aprilie-26 mai. Adică aproape o lună de zile, fapt fără precedent în ultimii ani electorali. Deputații și-au acordat și ei, pentru început, o săptămână de „vacanță“, urmând ca programul din 7 mai încolo să fie decis ulterior.
De la conducerea Camerei superioare și până la senatorul de rând, aleșii se justifică în același fel: „Lucrăm în teritoriu, nu este vacanță“. Să nu ne imaginăm, însă, că senatorii vor putea fi găsiți la cabinetele parlamentare, pentru a asculta păsurile alegătorilor. Nu, aleșii vor face susținut campanie. Mai puțin colegilor candidați și mai mult partidului, pentru că oricum este vot pe listă și pentru că alegerile europarlamentare de peste o lună prezintă o miză mai amplă decât trimiterea la Bruxelles a unor reprezentanți. Să nu uităm că de rezultatele votului din 25 mai depind soarta unor lideri (precum Crin Antonescu) și strategia fiecărei formațiuni pentru marele test, cel al alegerilor prezidențiale.
Cu cât „subvenționează“ statul campania partidelor
Indemnizația brută a unui parlamentar fără funcții (care nu este, adică, în conducerea vreunei comisii sau a grupului) este de 6.999 lei. Evident, suma este plătită chiar dacă alesul face campanie propriului partid. Apoi, pentru deplasarea în teritoriu, parlamentarul mai primește 2% pe zi din indemnizația brută. Deci, aproape 140 lei pe zi. Luând în calcul, în medie, 16 zile „lucrătoare“ pe lună, rezultă încă vreo 2.240 lei. Tot cam pe atât parlamentarul poate primi, pe luna de campanie, pentru cazarea în teritoriu. Să nu uităm, însă, de mașini și benzină. Pentru autovehiculele pe care le-au primit spre folosință, senatorii primesc contravaloarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri parcurși. Evident, suma încasată variază de la caz la caz, dar se poate apropia și de 5.000 lei pe lună.
Un calcul simplu ne arată că Senatul, adică bugetul de stat, va „subvenționa“ campania electorală a partidelor parlamentare cu mai bine de 2,5 milioane lei. Dacă deputații vor urma integral exemplul colegilor senatori, „subvenția“ pentru campanie va sări de 8,5 milioane lei (avem acum 402 deputați și 171 de senatori).
Ce lasă în urmă senatorii
Pe 10 aprilie, DNA a cerut Senatului să încuviințeze arestarea preventivă a senatorului PSD de Dâmbovița Marius Isăilă, împotriva căruia a fost începută urmărirea penală pentru trafic de influență și instigare la fals. Spunând că subiectul va fi tranșat „cu celeritate“, senatorii au decis ca până pe 29 aprilie să se pronunțe asupra cererii DNA Comisia juridică, un vot în plen urmând a fi dat ulterior. Or, în condițiile în care aleșii pleacă o lună de zile, rezultă că „celeritatea“ se va dovedi după 26 mai încolo. Adică, la mai bine de o lună și jumătate de la primirea solicitării de arestare preventivă. Beneficiar colateral al implicării Parlamentului în campania electorală va fi și deputatul (ex-PDL) Florin Popescu, în cazul căruia DNA a cerut ieri aviz pentru arestarea preventivă.
Cât despre proiectele de legi, acestea sunt cu sutele pe ordinea de zi a Senatului și Camerei Deputaților. După ce au constatat, ieri, că a mai trecut tacit o ordonanță de urgență (care prevedea, printre altele, reducerea penalităților pe care le datorează contribuabilii pentru plata cu întârziere a obligațiilor fiscale), senatorii au recurs la o stratagemă. Mai precis, au amânat cu două săptămâni termenul de aprobare tacită pentru 49 de proiecte. Amânarea a fost impusă prin vot, de majoritatea la putere, deși Constituția și Regulamentul spun că termenul de 60 de zile se aplică doar „pentru coduri și alte legi de complexitate deosebită“.
