Senatorii şi deputaţii au depus şi anul acesta un număr mare de amendamente, pentru a direcţiona bani publici către bisericile din propriile colegii. Asta, în condiţiile în care o modificare legislativă recentă, menită să prevină tocmai avalanşa de amendamente, face deja inutile multe dintre solicitările avansate de parlamentari.
O modificare adusă Legii finanţelor publice, promulgată deja de preşedintele Traian Băsescu, obligă Parlamentul să ia în dezbatere numai amendamentele care vizează obiectivele de investiţii deja prinse în proiectul de bugetul pe anul următor. Deşi sunt primii care ar trebui să respecte legea, senatorii şi deputaţii ignoră acum prevederea pe care au votat-o în urmă cu câteva luni. Din cele 563 de amendamente depuse la proiectul de buget al Secretariatului General al Guvernului (SGG), în subordinea căruia funcţionează Secretariatul de Stat pentru Culte, 348 de propuneri poartă semnătura senatorului PDL Alin Tişe şi vizează doar lăcaşurile de cult şi casele parohiale din judeţul Cluj. Sumele cerute variază între 1.000 lei şi 10 milioane lei şi au ca destinaţie biserici ortodoxe, dar şi penticostale şi adventiste. La ce ar fi necesari banii respectivi? La o mulţime de lucruri, de la construcţia unor noi lăcaşuri de cult până la înlocuirea mesei din altar sau a termopanelor la aşezămintele deja existente. Ba chiar şi pentru asfaltarea curţii şi aleilor interioare sunt cerute fonduri.
De unde s-ar putea lua banii în condiţiile în care, în teorie, şi anul viitor Guvernul ar trebui să strângă cureaua? Din „majorarea veniturilor bugetare prin reducerea evaziunii fiscale în urma reorganizării ANAF şi din majorarea de impozite şi taxe, estimate de Ministerul de Finanţe la 5 miliarde lei“. Cel puţin aceasta este sursa de finanţare indicată de senatorul Tişe, sursă oarecum ciudată dacă ne gândim că PDL, ca partid de opoziţie, s-a declarat împotriva măsurii Guvernului Ponta de introducere a unor noi taxe şi de majorare a celor existente.
Tişe: „Sunt obligat să depun amendamente“
„Ca senator ales al judeţului Cluj, sunt obligat să duc mai departe propunerile venite de la nivel local“, a explicat, pentru „România liberă“, senatorul PDL Alin Tişe. Potrivit acestuia, toate amendamentele depuse (vizând atât biserici, cât şi alte obiective, precum continuarea lucrărilor la Autostrada Transilvania, Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, Filarmonica Cluj-Napoca, modernizarea de străzi şi spitale etc.) provin de la primarii din judeţul Cluj. Cât despre o ierarhizare a proiectelor după importanţa lor, senatorul PDL spune că această misiune aparţine autorităţilor locale. „Aleşii locali cunosc nevoile locale şi, dacă ei consideră că investiţiile în lăcaşuri de cult sunt o prioritate, este datoria mea să depun amendamente“, ne-a mai declarat Tişe.
Parlamentarul intenţionează să-şi susţină şi în plen toate aceste propuneri, în eventualitatea (foarte probabilă, de altfel) ca ele să fie respinse de Comisiile de buget-finanţe reunite.
Proiectul de buget al SGG a fost avizat de Comisiile pentru administraţie publică din Camera Deputaţilor şi Senat, dar nu a primit aviz, din lipsă de cvorum, de la Comisiile pentru drepturile omului. Documentul va fi dezbătut în amănunt, la fel ca toate anexele la bugetul de stat pe 2014, în Comisiile de buget-finanţe, iar apoi va fi discutat şi votat în plen. Deşi mulţi parlamentari recunosc că România are numeroase alte priorităţi înainte de construirea unor noi lăcaşuri de cult, nu este exclus să apară surprize la vot. E binecunoscută grija deosebită pe care politicienii au dezvoltat-o în ultimii ani faţă de Biserică. Iar cum anul 2014 este an electoral, grija devine cu atât mai mare.
Copy-paste la argumentaţie şi finanţare
Chiar dacă, de multe ori, parlamentarii sunt conştienţi că nu le vor fi acceptate amendamentele (mai ales dacă ele depăşesc ordinul sutelor, pentru un singur om şi un singur ordonator de credite), ei le depun totuşi pentru imagine. Mai precis, la fel ca în cazul proiectelor de legi depuse „cu tona“ pentru a arăta că au activitate în Parlament, aleşii depun multe amendamente la buget pentru a putea spune în colegiile lor că
s-au luptat pentru comunitatea pe care o reprezintă. Aşa se face că parlamentarii acordă mai puţină atenţie detaliilor şi, de multe ori, nu se prea obosesc să respecte prevederile legale care-i obligă să justifice fiecare amendament şi să specifice sursa de finanţare. Tot la proiectul de buget al SGG găsim, de pildă, mai multe amendamente formulate de ex-ministrul PDL Lucian Bode, la care, indiferent că se cer 10.000 lei sau 200.000 lei se recomandă ca sursă de finanţare diminuarea cu 100.000 lei a subcapitolului bugetar „alte servicii în domeniile culturii, recreerii şi religiei“.
Mii de biserici noi
Pentru susţinerea cultelor religioase, Guvernul vrea să aloce anul viitor 5 milioane lei, o sumă considerabil mai mică faţă de cea de anul acesta (circa 36 milioane lei). Potrivit proiecţiei bugetare pentru următorii ani, în 2015 ar urma să se acorde 20 milioane lei, în 2016 – 30 milioane lei, iar în 2017 – 40 milioane lei. Per ansamblu, din 2009 până în 2017, pentru sprijinirea cultelor religioase ar urma să se plătească 946,298 milioane lei. În 2014, vor fi în reparaţii 575 lăcaşuri de cult, din care 86 vor fi şi finalizate. Aproape tot pe atâtea (567 lăcaşuri de cult, mai precis) vor fi în construcţie. Cifre şi mai mari sunt estimate pentru anii următori: 606 lăcaşuri în construcţie în 2015, 640 în 2016 şi 676 în 2017. Aceasta în condiţiile în care o statistică realizată de gândul.info indica faptul că, de la Revoluţie încoace, s-au construit în România de cinci ori mai multe biserici decât şcoli.
Fonduri acordate prin bugetul SGG:
Susţinerea cultelor – 5 milioane lei.
Contribuţia statului pentru sprijinirea BOR din afara graniţelor – 12,88 milioane lei.
Contribuţia statului la salarizarea personalului de cult – 270,016 milioane lei.
Contribuţia la salarizarea personalului neclerical – 2,5 milioane lei.
Finanţarea schitului românesc Prodromu de la Muntele Athos – 1,250 milioane lei.
