Mesajele transmise de liderii UDMR după şedinţa coaliţiei au fost interpretate drept ameninţări pentru Guvern, care ar putea pierde majoritatea parlamentară. „Nu putem accepta varianta transformării celor opt regiuni de dezvoltare în opt judeţe-mamut. Nici o organizaţie judeţeană sau teritorială a UDMR nu susţine o astfel de variantă”, a declarat preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor. „Nu ştiu dacă PDL şi premierul Emil Boc doresc să-şi asume răspunderea. Fără o susţinere în coaliţie, nu va avea majoritate în Parlament. Fără o majoritate în Parlament, nu există Guvern”, a fost al doilea mesaj tranşant transmis de ministrul Culturii.
Cu alte cuvinte, UDMR nu ar vrea opt judeţe sau, mai exact, nu le-ar vrea pe cele opt desenate de PDL, şi nu ar fi de acord nici cu asumarea răspunderii. Ceea ce nu înseamnă că UDMR respinge negocierile pe numărul şi forma judeţelor, dar şi pe modalitatea în care să fie adoptată o lege a regionalizării.
Unii parlamentari UDMR ar accepta regiuni cu 4-5 judeţe
„Suntem deschişi la discuţii şi la negocieri. Putem găsi, pe o cale amiabilă, o cale de mijloc. De pildă, în loc de şase judeţe (cum este conturată zona Centru în varianta PDL – n.r.), am putea avea patru judeţe”, a declarat, pentru România liberă, senatorul Gyerko Laszlo. Cu alte cuvinte, nici ca în varianta iniţială a UDMR (cu Harghita, Covasna şi Mureş într-o singură regiune), nici ca în propunerea PDL. În acest fel, UDMR ar reuşi să-şi conserve ponderea semnificativă în viitoarea unitate administrativ-teritorială, pondere de care depind numeroase drepturi de care minoritarii se bucură acum. De asemenea, drepturile suplimentare pe care UDMR le urmăreşte prin Statutul minorităţilor naţionale (de la folosirea limbii materne în relaţiile cu autorităţile până la folosirea limbii materne în şedinţele consiliilor locale şi judeţene) sunt şi ele condiţionate de deţinerea unei „ponderi semnificative”.
Senatorul UDMR a avansat, pentru România liberă, şi numele judeţului pe care-l vede eventual ataşat judeţelor Harghita, Covasna şi Mureş: „Cel mai apropiat, din punct de vedere istoric şi cultural, ar fi Braşovul”.
O soluţie similară ar putea fi găsită, prin negociere, şi în cazul celorlalte judeţe „sensibile” pentru UDMR. Este vorba de Satu Mare, Bihor şi Sălaj, pe care Uniunea le-ar vrea grupate într-o regiune, iar PDL le-a „înglobat” în regiunea Nord-Vest, alături de Bistriţa-Năsăud, Cluj şi Maramureş.
În acest fel, cele opt super-judeţe dorite de preşedintele Traian Băsescu s-ar putea transforma în nouă sau zece.
Diferite variante sunt gândite de toţi liderii UDMR, dar mulţi preferă să nu le dezvăluie momentan, invocând etapele care trebuie parcurse. „Eu aştept să văd studii de impact, de fezabilitate, de oportunitate. Până atunci, nu e corect să ne pronunţăm”, a precizat, pentru România liberă, senatorul Verestoy Atilla. „Şi eu, personal, mă gândesc la anumite variante. Cred că se va găsi un compromis inteligent, acum când avem atâtea lucruri de făcut şi a început să se mişte şi economia”, ne-a declarat şi deputatul Antal Istvan. Acesta a amintit şi de proiectul Statutului minorităţilor naţionale (proiect care trebuie să primească raport zilele acestea, urmând să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor până la sfârşitul lunii iunie), dar şi de consultările de la Palatul Cotroceni, convocate de preşedintele Traian Băsescu pe data de 21 iunie. Consultări la care vor participa şi liderii Uniunii Social-Liberale.
Nemulţumiţi că nu există un proiect clar
Lipsa studiilor de oportunitate şi de impact reprezintă numai una din cauzele nemulţumirii liderilor UDMR. O a doua cauză o constituie lipsa unui proiect propriu-zis al reorganizării administrative. „Până acum, am înţeles că ar fi doar 12 articole, prin care s-ar modifica Legea 2 din ’68”, s-au plâns udemeriştii.
Discutarea formulei de reorganizare pică în sarcina unei comisii „cu caracter politic” constituită, după cum a anunţat secretarul general al PDL, Ioan Oltean, la nivelul coaliţiei. Detaliile vor fi discutate însă, ulterior, de către specialişti. Până acum, doar ministrul de Finanţe, Gheorghe Ialomiţianu, a anunţat că specialiştii din instituţia pe care o conduce lucrează la „impactul acestei oreorganizări”.
Negociază PDL, în paralel, şi cu PSD?
Deşi sunt şanse mari ca PDL şi UDMR să ajungă la un compromis în privinţa reorganizării administrative a ţării, surse politice avansează ipoteza unor negocieri pe care democrat-liberalii le-ar purta cu social-democraţii. Potrivit aceloraşi surse, pe agenda discuţiilor s-ar afla nu doar reorganizarea, ci şi proiectul de revizuire a Constituţiei.
O confirmare indirectă a fost oferită RL de senatorul PDL Mircea Andrei. Întrebat dacă PDL demarează discuţii cu PSD pentru a-şi asigura liniştea în Parlament în cazul unei noi asumări a răspunderii pe proiectul reorganizării, senatorul PDL a răspuns: „Probabil că la ora asta, se întâmplă deja”. Acelaşi parlamentar PDL spunea, la sfârşitul săptămânii trecute, într-o conferinţă susţinută la Piteşti, că „cele două mari partide – PDL şi PSD – s-au înţeles pe această problemă (proiectul de reorganizare – n.r.)”.
