Comisiile pentru licitaţii, al căror scop este să asigure transparenţa alocării banilor publici, tac mâlc dacă văd nereguli. Iar după ce contractele încheiate cu firmele aleşilor locali sunt descoperite, şansele ca acestea să fie anulate sunt aproape de zero.
Din cei peste 1.300 de consilieri jude-ţeni ai României, 747 sunt acţio-nari la 1.200 de firme, iar aproximativ 10% dintre ei cu o mână votează bugetele locale, iar cu alta dau contracte propriilor firme. Iar această statistică, prezentată ieri de secretarul general al Agenţiei Naţionale pentru Integritate, nu include soţiile, fraţii, copiii şi părinţii aleşilor locali, pe numele cărora sunt adesea trecute firme abonate la licitaţii publice.
„Este o modalitate de drenare a banilor publici. Este clar: consilierul judeţean votează pentru buget şi mai departe din acest buget, banii ajung la firma respectivă. Este exact problema de bază: drenarea banilor”, a explicat Georgescu. ANI încearcă acum să identifice membrii familiilor aleşilor locali care au firme implicate în astfel de contracte. Iar dacă aşa arată situaţia la consiliile judeţene, verificarea de-cla-raţiilor de avere şi interese ale aleşilor din consiliile locale ar putea scoate la lumină chiar mai multe cazuri.
Mai mulţi consilieri judeţeni şi şefi de Consilii Judeţene au fost acuzaţi de conflict de interese sau incompatibilitate pentru că firmele la care sunt acţionari au câştigat contracte din bugetele locale sau pentru că şi-au păstrat funcţiile de conducere la alte companii. Săptămâna aceasta, inspectorii de integritate au anunţat că Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Laszlo Sofalvi, a încălcat regimul incompatibilităţilor pentru că şi-a păstrat funcţia de specialist relaţii în cadrul Rompetrol. Un caz răsunător este cel al Preşe-dintelui Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, acuzat de conflict de interese, pentru că o firmă la care acesta deţine acţiuni a încheiat cinci contracte în valoare de peste 630.000 de euro. Iar alţi demnitari nici nu declară contractele cu statul. Este cazul prefectului de Bihor, Gavrilă Ghilea, care a omis din declaraţiile sale două contracte încheiate de firma la care este acţionar majoritar cu două instituţii din judeţ.
Cei care ştiu nu spun nimic
În cazul Bunea Stancu, ANI s-a autosesizat în urma unui articol publicat de România liberă. De altfel, aceasta este una din problemele evidenţiate ieri de Georgescu, la o masă rotundă privind strategia naţională anticorupţie. ANI nu primeşte sesizări de la cei care gestionează licitaţii, comisii sau instituţii, „care ştiu, cunosc” faptul că sunt nereguli.
Prin urmare, Agenţia identifică adesea din presă cazuri de bani scurşi din buget către firmele aleşilor şi nu află despre ele de la cei care ar trebui să asigure transparenţa alocării banilor publici.
Contractele nu pot fi anulate
Chiar dacă rapoartele de evaluare arată că aleşii locali alocă ilegal contracte propriilor firme, acestea nu pot fi anulate şi banii nu pot fi recuperaţi.
După ce decizia instanţei rămâne irevocabilă privind starea de incompatibilitate a unui funcţionar, ANI trebuie să iniţieze o nouă procedură de anulare a contractelor semnate de acesta, însă judecătorii spun că nu este un act administrativ. „Mecanismul de anulare al contractelor şi de recuperare a prejudiciilor este practic inexistent”, a adăugat Georgescu.