1 C
București
sâmbătă, 28 decembrie 2024
AcasăSportCe vrea să obţină USL prin revizuirea Constituţiei

Ce vrea să obţină USL prin revizuirea Constituţiei

Prim-ministrul Victor Ponta a anunţat ieri că până la 1 februarie vor fi constituite comisia pentru revizuirea Constituţiei, precum şi comisia pentru modificarea Legii electorale.

Se intră astfel în linie dreaptă pentru schimbarea Legii fundamentale, care, potrivit calendarului anunţat de liderii USL, ar trebui să se încheie în luna iulie prin adoptarea noii Constituţii. Pentru validarea ei, Ponta anunţase deja anterior modificarea legii referendumului în sensul eliminării cvorumului de 50% plus un alegător, susţinut fiind în acest sens şi de raportul Comisiei de la Veneţia privind evenimentele din vara trecută.

Citeşte şi: Marea miză a revizuirii Constituţiei. Câte puteri se dau Preşedintelui?

Spre deosebire de ianuarie 2009, când comisia prezidenţială condusă de Ion Stanomir a publicat un raport în care accentul cădea pe întărirea rolului preşedintelui şi pe raporturile sale cu Parlamentul, acum USL se concentrează asupra diminuării rolului preşedintelui şi întăririi Parlamentului. Unele dintre modificările avute în vedere de Putere sunt însă susceptibile de încălcarea separaţiei puterilor în stat. Cele mai importante modificări au în vedere diminuarea rolului Curţii Constituţionale, modificarea statutului procurorilor în sensul „retrogradării” lor la condiţia de funcţionar public din aceea de magistrat, modificarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, schimbarea regimului imunităţii parlamentare. USL are majoritatea absolută în Parlament şi va putea adopta ce Constituţie va dori, dar Ponta a promis că modificările adoptate vor fi supuse judecăţii Comisiei de la Veneţia.

Reducerea rolului preşedintelui, mai uşor de zis decât de făcut

Dintre cele două componente mari ale USL, până acum, PSD s-a pronunţat în favoarea unui regim semiprezidenţial, în care preşedintele va continua să fie ales direct de popor, în vreme ce PNL se pronunţă, de mai mulţi ani, încă de pe vremea prim-ministeriatului lui Călin Popescu-Tăriceanu, pentru un regim parlamentar în care preşedintele este redus la un rol simbolic şi este ales de Parlament, ca în Germania, Italia, Austria sau Israel. Mulţi au suspectat că PNL favorizează regimul parlamentar ca variantă de tranziţie spre restaurarea monarhiei constituţionale, dar, pe măsură ce se apropie alegerile prezidenţiale din 2014, poziţiile încep să se schimbe.

Candidatul USL la prezidenţiale, Crin Antonescu, dă declaraţii din ce în ce mai evazive privind rolul constituţional al preşedintelui şi a evitat să se pronunţe ferm chiar şi asupra uneia dintre modificările dorite de PSD: reducerea instituţiei prezidenţiale la un rol pur formal în numirea prim-ministrului în sensul în care preşedintele să fie obligat să ia act de rezultatul alegerilor şi să desemneze premierul nominalizat de formaţiunea situată pe primul loc în alegeri. Pe măsură ce perspectivele alegerii lui Crin Antonescu în funcţia de preşedinte vor creşte sau nu şi în funcţie de dinamica raporturilor dintre PSD şi PNL se va contura şi compromisul asupra rolului Preşedintelui în viitoarea Constituţie. Rămân în discuţie chestiunea răspunderii – legale sau politice – a preşedintelui în faţa Parlamentului, aspect criticat de Comisia de la Veneţia în legătură cu procedura de suspendare, precum şi introducerea, în caz de regim semiprezidenţial, a posibilităţii dizolvării Parlamentului, o procedură inclusă în raportul Stanomir, dar despre care USL nu a scos un cuvânt.

Ce rol pentru Curtea Constituţională şi CSM?

Imediat după alegeri, actualul ministru al marilor proiecte, Dan Şova, se pronunţa în numele PSD pentru modificarea prin noua Constituţie a rolului şi componenţei Curţii Constituţionale. Astfel, PSD ar dori ca cei nouă judecători ai CCR să fie aleşi numai din rândurile judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, nu şi ale oamenilor politici ca până acum şi ca Parlamentul să poată anula cu o majoritate de două treimi o decizie de neconstituţionalitate pronunţată de CCR.

Această iniţiativă a fost criticată în termeni duri de judecătorul CCR Ion Predescu, numit chiar de PSD, care a atras atenţia că CCR nu face parte din autorităţile publice (titlul III al Constituţiei), ci că are un titlu separat (V) tocmai pentru că este o putere distinctă în stat, nefăcând parte din autoritatea judecătorească.

O miză deosebită a devenit în ultima vreme statutul de magistrat al procurorilor.Acesta este recunoscut implicit în actuala Constituţie în cele două articole care definesc rolul şi structura Consiliului Superior al Magistraturii. Dacă USL doreşte să modifice statutul procurorilor în sensul reducerii lor la statutul de funcţionari publici în subordinea Executivului, nu va putea face acest lucru numai modificând prevederile constituţionale care privesc Ministerul Public, ci va trebui să modifice şi rolul şi componenţa CSM.

Toate aceste propuneri, precum şi cele privind întărirea imunităţii parlamentare prin recentele modificări la Statutul senatorilor şi deputaţilor, fac din dezbaterea privind modificarea Constituţiei mai curând o luptă pentru statul de drept în România decât pentru prerogativele prezidenţiale şi numărul de parlamentari.

Unde este deficitul bugetar?

Din discuţiile privind modificarea Constituţiei lipsesc până acum câteva teme esenţiale, asupra cărora liderii USL au evitat să se pronunţe. Prima este introducerea în textul constituţional a limitei de deficit bugetar de 3% şi/sau structural de 0,5%, aşa cum cere Tratatul Fiscal, semnat de România şi aflat în vigoare de la 1 ianuarie. O altă temă de interes despre care nu se (mai) vorbeşte este eliminarea din viitoarea Constituţie a prevederii că averea dobândită se prezumă licită pentru a deschide calea confiscării averilor ilicite. În sfârşit, nimeni nu mai vorbeşte despre introducerea răspunderii (eventual patrimoniale) magistraţilor care comit erori grave în administrarea actului de justiţie.  

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă