Ce pierde şi ce câştigă UDMR în varianta „8+2″ judeţe

Dacă propunerea preşedintelui Traian Băsescu, de reorgani­zare a ţării în opt judeţe mari plus două mici, Harghita şi Covasna, este considerată „interesantă” de unii lideri ai UDMR, majoritatea sunt iritaţi de ideea că s-ar putea încheia sesiunea parlamentară fără să fie adoptat Statutul minorităţilor naţionale.

 
Înaintea întâlnirii de astăzi cu liderii filialelor UDMR şi a Consiliului Reprezen­tanţilor Unionali de sâmbătă, reprezentanţii maghiarilor în Parlamentul României se feresc să spună tranşant dacă varianta propusă de preşedintele Traian Băsescu este satisfăcătoare sau nu. „Vom analiza” este cel mai frecvent răspuns pe care-l oferă liderii Uniunii. Propunerea şefului statului este, în fapt, departe de „un cadou”, aşa cum s-au înghesuit să aprecieze unii reprezentanţi ai opoziţiei. Şi nici nu ar fi vorba de un „statut spe­cial”, ci practic cele două judeţe ar rămâne cum sunt acum. Mai mult, dacă credităm argumen­taţia prezidenţială şi guvernamentală, că, în lipsa unor structuri administrative de dimensiunea actualelor regiuni de dezvoltare, va fi mult îngreunată absorbţia fondurilor europene din 2013 încolo, nu se văd tocmai în roz perspectivele de dezvoltare ale celor două judeţe.

Udemeriştii se tem că vor fi duşi în eroare

Despre un câştig al UDMR se poate vorbi nu în comparaţie cu situaţia actuală, ci numai în comparaţie cu varianta iniţială, cea a contopirii judeţelor Harghita, Covasna şi Mureş într-un superjudeţ, alături de judeţele Alba, Braşov şi Sibiu. Mai exact, maghiarii şi-ar conserva puterea în cele două judeţe şi şi-ar păstra şi funcţiile din consiliile judeţene şi din deconcentrate, funcţii pe care le-ar fi fost greu, dacă nu imposibil, să le mai obţină dacă ponderea maghiarilor ar fi fost „diluată” într-un superjudeţ.

Propunerea lansată de preşe­dintele Traian Băsescu, marţi, cu prilejul consultărilor de la Cotroceni, nu rezolvă însă problema UDMR în celelalte judeţe în care minoritatea maghiară reprezintă un procent semnificativ.

Oful Uniunii a fost explicat cel mai bine de viceliderul grupului UDMR din Camera Deputaţilor, Marton Arpad: „Noi avem şase judeţe mari şi late cu o populaţie maghiară de peste 25%. Şase. Şi nu putem fi de acord cu nici o soluţie de megajudeţe prin care unele sau mai multe dintre aceste şase judeţe să ajungă într-un megajudeţ unde populaţia maghiară va scădea sub 20%, adică îşi vor pierde toate drepturile pe care altfel le au”. De aici şi doleanţa UDMR, exprimată încă de săptămâna trecută, ca nu doar Harghita, Covasna şi Mureş să formeze un judeţ, ci şi Satu Mare, Bihor şi Sălaj să fie grupate.

Preşedintele Traian Băsescu a explicat, în aceeaşi emisiune în care a vorbit de „oferta maximală” făcută UDMR, că toate drepturile acordate minoritarilor pot fi menţinute prin modificarea Legii administraţiei publice locale, lege care impune pragul de 20%. Dacă populaţia minoritară depăşeşte acest prag într-o unitate administrativ-teritorială, atunci se vorbeşte de folosirea limbii materne în raport cu administraţia publică locală şi de alte drepturi.

Udemeriştii ar dori însă unele „garanţii” în acest sens. „Cum vorbim numai de lege, există o anumită volatilitate şi flexibilitate permanente în legislaţia românească. Întrebările sunt «Care sunt garanţiile pe termen mediu cel puţin?»”, a declarat deputatul UDMR Attila Korodi.

Ieşirea de la guvernare, vehiculată tot mai insistent

Dacă nu acceptă însă propunerea prezidenţială, UDMR are două variante: iese de la guvernare sau rămâne, dar cu unele costuri. Astfel de costuri ar rezulta chiar din planul „B” expus de preşe­dintele Traian Băsescu (cel cu reformarea deconcentratelor, în cazul în care nu se ajunge la un consens pe tema reorganizării administrative). Apoi, este posibil ca Statutul minorităţilor naţionale să se împotmolească iar în Parlament.

De altfel, şeful statului le-a transmis udeme­riştilor să-şi ia gândul că statutul ar putea fi adoptat în această sesiune şi să ia în considerare, mai bine, varianta asumării răspunderii „la pachet”, într-o sesiune extraordinară în vară sau la începutul toamnei. „Reorganizarea e un obiectiv major. Statutul e un obiectiv pentru minorităţi. Sunt pachete în care partidele se înţeleg. Nu poţi să faci numai cadouri”, a  subliniat Băsescu.

Declaraţia şefului statului pe Statutul minorităţilor naţionale i-a iritat pe liderii UDMR într-o mai mare măsură decât refuzul preşedintelui de a accepta ca Uniunea să „deseneze” două judeţe. „Nu cred că e bine să vorbim de pachete. E vorba de o lege foarte importantă – Statutul minorităţilor -, pentru care nu întâmplător am încheiat un protocol cu colegii de guvernare în luna februarie. Acolo, în anexă, prevede foarte clar termenul-limită sfârşitul lunii iunie de aprobare a acestei legi”, a declarat
Laszlo Borbely, vicepreşedinte executiv al UDMR şi ministru al Mediului.

Neadoptarea Statutului minori­tăţilor în această sesiune (care se încheie pe 30 iunie) sporeşte şi mai mult presiunea asupra liderilor Uniunii. Aceştia vor trebui să explice colegilor din teritoriu motivele nerespectării protocolului, ceea ce ar putea da şi mai multă apă la moară celor care solicită ieşirea UDMR de la guvernare.

Planul B: comasarea deconcentratelor

Instituţiile deconcentrate vor fi reformate dacă UDMR refuză să sprijine proiectul de reorganizare administrativă a ţării, a anunţat preşedintele Traian Băsescu. „Nu vom mai avea într-un judeţ mare, sau într-o regiune de dezvoltare, opt inspectorate de poliţie. Vom avea unul singur, într-un singur oraş, inspectorat judeţean”, a spus preşedintele la B1TV. Celelalte instituţii care au acum structură judeţeană vor deveni servicii municipale, cu atribuţii şi personal mai reduse.

Şeful statului a dat ca exemplu inspectoratele de poliţie, cele de învăţământ şi direcţiile sanitare. În fiecare judeţ există însă zeci de servicii deconcentrate ale mai multor ministere, case de pensii şi prestări sociale la direcţii pentru cultură şi sport.

Dacă puţini sunt cei care au auzit despre unele dintre ele, de altele depind majoritatea locuitorilor unui judeţ, fie pentru decontarea serviciilor medicale (casele judeţene de asigurări de sănătate), fie pentru a-şi găsi un loc de muncă (agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă), fie pentru educaţia copiilor (inspectoratele şcolare).

Preşedinţii de consilii judeţene nu văd cu ochi buni o astfel de reorganizare. Mircea Moloţ (PNL), şeful CJ Hunedoara, spune că astfel de decizii sunt luate în favoarea celor de la centru, „iar noi tot în praf rămânem”. Deşi e de acord cu reducerea birocraţiei, spune că nu crede în planul anunţat de Băsescu pentru că „una se vorbeşte şi alta se aplică”. Preşedintele CJ Vrancea, Marian Oprişan (PSD), motivează că, în România, două treimi din funcţionarii publici lucrează în aparatul central şi doar o treime în administraţia locală, în timp ce lucrurile stau invers în Europa. M.B.