Curtea Constituţională a dat, ieri, publicităţii motivarea celor două decizii prin care au fost anulate modificările operate de Parlament la Codul Penal.
Judecătorii CCR explică de ce nu au fost de acord ca preşedintele, paralamentarii şi aleşii locali să fie scoşi din lista funcţionarilor publici. Convenţiile interaţionale semnate de România fac referire la necesitatea existenţei unei legislaţii pentru prevenirea corupţiei în rândul “agenţilor publici” – categorie care include atât demnitarii cât şi funcţionarii propriu-zişi. Potrivit Constituţiei, statul român se obligă să îndeplinească obligaţiile asumate prin tratate internaţionale.
Potrivit CCR, consecinţa modificărilor operate de Parlament în 10 decembrie este “înlăturarea răspunderii penale a acestora în cazul săvârşirii infracţiunilor al căror subiect activ calificat este funcţionarul public. “ Magistraţii CCR au respins şi argumentul adus de parlamentari, potrivit cărora aleşii vor răspunde pe baza altor acte normative. “Sub aspectul răspunderii penale, trimiterea la legea specială şi la dreptul comun este una iluzorie”, se afirmă în motivare. Însă, dispoziţiile legale care reglementează răspunderea penală a preşedintelui şi a parlamentarilor sunt cele prevăzute de Codul penal, care constituie dreptul comun în această materie. Ori, cum din Codul Penal demnitarii au fost eliminaţi din sfera funcţionarilor publici, trimiterea la dispoziţiile din Codul Penal “rămâne fără obiect”. Cu alte cuvinte, “noile dispoziţii se constituie în veritabile cauze de impunitate a Preşedintelui României a deputaţilor şi senatorilor în ceea ce priveşte anumite infracţiuni din Codul Penal”. Judecătorii enumeră şi infracţiunile de care scapă demnitarii: delapidarea, abuzul în serviciu, conflictul de interese, luarea de mită, primirea de foloase necuvenite, falsul intelectual sau uzurparea funcţiei.
Judecătorii nu au fost de acord nici cu scoaterea actelor administrative de pe lista celor pentru care există răspundere penală. Şi aceasta pentru că s-ar înlătura faptele care constituie principalul obiect de activitate al demnitarilor iar tragerea la răspundere deine “iluzorie”.
“Legiutorul extrage din aria de incidenţă a răspunderii penale tocmai persoanele care ocupă funcţii reprezentative în stat şi care exercită prerogative de putere reală”, afirmă magistraţii CCR.
