Mircea Diaconu şi-a depus mierucri seara dosarul de candidatură pentru Parlamentul European, deşi are interdicţie de a ocupa funcţii publice pe o perioadă de trei ani. În cazul în care candidatura i-ar fi acceptată, s-ar creea un precedent ce ar permite şi altor politicieni incompatibili să facă acelaşi lucru. În schimb, Ecaterina Andronescu (PSD) a preferat un procedeu mai rafinat, scăpând de incompatibilitate în urma unei ordonanţe de urgenţă la care era cosemnatară.
Citeşte şi: Diaconu, despre contestaţiile la candidatura sa: Cineva vrea să-mi ia dreptul de a fi ales!
De la Teatrul Nottara, Diaconu a venit miercuri seara la BEC cu o maşină Aro, aducând dosarele cu listele de susţinători, în număr de 125.000. Pentru depunerea candidaturii la europarlamentare sunt necesare minimum 100.000 de semnături. BEC se va pronunţa în termen de zece zile, iar decizia poate fi contestată la Tribunalul Bucureşti şi, ulterior, la Curtea de Apel Bucureşti.
Chiar dacă Diaconu a strâns numărul de semnături necesar, candidatura sa este pusă sub semnul întrebării din punct de vedere juridic, potrivit unei informări trimise de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), Biroului Electoral Central (BEC). Potrivit documentului trimis de ANI către BEC, Mircea Diaconu nu poate candida la alegerile europarlamentare din 25 mai pentru că a fost declarat incompatibil în 2012 şi are interdicţie la ocupare unor funcţii publice până în 2015.
Citeşte şi: Mircea Diaconu şi-a depus la BEC candidatura pentru PE
Argumentele ANI
Astfel, potrivit unei decizii emise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din 2012, starea de incompatibilitate a lui Mircea Diaconu, constatată printr-un raport al ANI din 2011, “a fost menţinută definitiv şi irevocabil”, acesta aflându-se şi sub interdicţia prevăzută de lege de a ocupa o funcţie eligibilă timp de trei ani, adică până în 2015. Diaconu a fost considerat incompatibil întrucât a activat simultan ca senator şi director al Teatrului Nottara. În scrisoarea transmisă BEC, şeful ANI, Horia Georgescu, evidenţiază faptul că legiuitorul menţioneză următoarele: „dacă acea persoană a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioada de trei ani”.
Citeşte şi: ANI explică BEC de ce nu poate candida Mircea Diaconu
Mircea Diaconu afirmă că termenul din lege – “aceeaşi funcţie” – înseamnă că el nu mai poate fi senator, calitate în care a fost declarat incompatibil, dar poate fi europarlamentar. Însă, ANI susţine că prin funcţie eligibilă se înţelege orice funcţie aleasă, întrucât legislaţia nu face distincţie între funcţiile eligibile din cadrul Parlamentului României, Parlamentului European – sau alte categorii de autorităţi formate ca urmare a unui proces electiv. O interpretate contrară ar avea ca efect privarea legii de efecte juridice, generându-se premisele încălcării reglementărilor privind interdicţiile de a ocupa o funcţie şi, pe cale de consecinţă, cetăţenii cu drept de vot ar fi reprezentaţi de către o persoană care a eludat interesul public, prin exercitarea mandatului în stare de incompatibilitate. Cu alte cuvinte, dacă Mircea Diaconu ar putea candida, s-ar crea un precedent pentru toţi politicienii declaraţi incompatibili.
Un caz similar
De altfel, posibilitatea unui precedent nu este alimentată doar de cazul Diaconu. Senatul a refuzat să vacanteze mandatul senatorului Akos Mora, deşi acesta a fost declarat incomaptibil prin sentinţă definitivă. Argumentul invocat de senatorii din comisia juridică a fost similar cu cel din cazul Diaconu: Mora a fost declarat incompatibil în calitate de consilier judeţean, deci îşi poate păstra mandatul de senator. Ulterior, Curtea Constituţională a cerut Senatului să ia o decizie în cazul Mora, lăsând la latitudinea parlamentarilor dacă îi retrag sau nu mandatul. Senatul nu a luat nici până azi o decizie în cazul Mora. Poziţia Senatului este contrazisă de documentul pe care ÎCCJ l-a trimis CCR în cazul Mora, în care se afimră că, intepretarea dată de parlamentari “ar pune, practic, la îndemâna celor vizaţi de Legea nr.176/2010, un procedeu extrem de simplu de ocolire a legii şi mai ales de sustragere de la aplicabilitatea sancţiunilor instituite de aceasta, în sensul că, prin realizarea unei rotiri periodice a funcţiilor elective în intervalul de timp necesar parcurgerii întregii proceduri prevăzute de lege pentru constatarea stării de incompatibilitate”.
Concluzia Înaltei Curţi este foarte clară:
"Plecând de la premisa că intenţia legiuitorului a fost aceea de a sancţiona persoanele care se fac vinovate de încălcarea regimului juridic privind incompatibilităţile, fără a face vreo diferenţă între tipul funcţiilor elective deţinute, putem concluziona că atribuirea pentru sintagma «aceeaşi funcţie» a înţelesului de «funcţia care a generat starea de incompatibilitate» este profund greşită, aceasta fiind, practic, de natură să lipsească de eficacitate norma juridică respectivă…"
Monica Macovei: “Mircea Diaconu nu ar mai trebui să păcălească o dată oamenii”
Europarlamentarul Monica Macovei a explicat pentru “România liberă” care sunt implicaţiile juridice ale cazului Mircea Diaconu.
Cum comentaţi faptul că Mircea Diaconu şi-a depus dosarul de candidatură, deşi a fost declarat incompatibil?
M.M.: Mircea Diaconu nu ar trebui să le mai ceară oamenilor să îl voteze pentru că i-a mai păcălit odată. Reamintesc că, în 2012, Mircea Diaconu a trebuit să fie scos aproape cu forţa din Senat, refuzând să respecte o decizie definitivă a justiţiei. Mircea Diaconu ar trebui să nu mai sfideze legea şi să nu mai sfideze oamenii cerându-le semnătura.
Mircea Diaconu şi susţinătorii săi invocă faptul că legea interzice candidatura pentru aceeaşi funcţie – în cazul său cea de senator.
Într-o adresă trimisă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-un caz similar, cazul Mora, se spune foarte clar că a candida la o altă funcţie decât cea pentru care s-a constatat incompatibilitatea însemnă, practic, eludarea scopurilor legii 176/2010. Cu alte cuvinte, incompatibilitatea lui Mircea Diaconu, ca senator, constatată în 2012, este valabilă timp de trei ani pentru orice altă funcţie eligibilă. Senator al României sau europarlamentar – este acelaşi lucru, din punct de vedere legal. În caz contrar, rotirea politicienilor pe funcţii eligibile ar permite, practic, ocolirea Legii 176/2010.
CALENDAR
5 aprilie – Admiterea sau respingerea candidaturilor de către BEC
10 aprilie – Formularea de contestaţii privind admiterea sau respingerea candidaturilor
12 aprilie – Soluţionarea contestaţiilor de către Tribunalul Bucureşti
15 aprilie – Soluţionarea apelului asupra contestaţiilor de către Curtea de Apel Bucureşti.
Ecaterina Andronescu a semnat şi a scăpat
Ecaterina Andronescu poate candida la Parlamentul European după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a dat câştig de cauză într-un proces cu ANI, care a acuzat-o de incompatibilitate. Decizia în cazul Andronescu a fost posibilă după ce Guvernul a emis o ordonanţă de urgenţă care anula incompatibilitatea în cazul său.
Citeşte şi: ÎCCJ: Ecaterina Andronescu poate candida la europarlamentare
În iunie 2011, ANI a acuzat-o pe Ecaterina Andronescu de incompatibilitate pentru că deţinea simultan funcţia de senator şi cea de rector. În 3 aprilie 2012, Curtea de Apel Bucureşti a dat câştig de cauză ANI, pe baza unui articol din Legea educaţiei 1/2011 privind incompatibilitatea între funcţiile de rector şi de senator. Potrivit articolului 215, “persoanele care ocupă o funcţie de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita funcţia de rector pe perioada îndeplinirii mandatului”.
Decizia a fost contestată de Andronescu, în iulie 2012, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). În decembrie 2012, Guvernul Ponta I, din care făcea parte şi Ecaterina Andronescu ca ministru al Educaţiei a anulat incompatibilitatea dintre demnitari şi rectori printr-o ordonanţă de urgenţă. Printre altele, ordonanţa de urgenţă abroga articolul 215 care le interzicea demnitarilor să ocupe funcţii de rectori. Interesant este că, printre cei care contrasemenază ordonanţa, se numără şi Ecaterina Andronescu, în calitate de ministru al Educaţiei. ÎCCJ i-a dat, pe 25 martie, câştig de cauză Ecaterinei Andronescu, în condiţiile în care incompatibilitatea de care era acuzată nu mai exista în lege.
