Teodor Baconschi a fost decorat de Franţa cu Legiunea de Onoare. Acceptarea distincţiei în actualul context ridică semne de întrebare asupra oportunităţii gestului. Este adevărat că şi refuzul ar fi putut deteriora relaţiile bilaterale.
În timp ce problema expulzării romilor continuă să dezbine statele UE, iar relaţiile dintre preşedinţii Traian Băsescu şi Nicolas Sarkozy au fost catalogate de presa străină drept „glaciale”, ministrul de Externe al României, Teodor Baconschi a fost decorat de Franţa cu prestigioasa medalie Ordinul Legiunii de Onoare în grad de Comandor. Ordinul (primit în România de numai şapte personalităţi, printre care Doina Cornea şi Alexandru Paleologu) reprezintă cea mai înaltă distincţie franceză care recompensează meritele semnificative civile sau militare faţă de naţiune. Acceptarea distincţiei de către şeful Externelor în plin scandal pe tema expulzării romilor ridică semne de întrebare asupra oportunităţii gestului diplomatic. E la fel de adevărat însă că refuzul unei astfel de distincţii ar fi însemnat o deteriorare a relaţiilor bilaterale. „Nu sunt într-un conflict intern, pentru că, apărând clar şi cu fermitate dreptul concetăţenilor mei la liberă circulaţie în toată Europa, am un spirit francez”, a declarat Teodor Baconshi la ceremonia de la Ambasada Franţei la Bucureşti.
Baconschi ar putea fi mai ferm
„Primirea distincţiei nu are de ce să afecteze atitudinea viitoare a ministrului Baconschi pe problema romilor. Dimpotrivă. Ar putea să fie chiar mai ferm decât până acum. Ordinul nu-l transformă într-un funcţionar al statului francez. El rămâne un servitor al intereselor cetăţenilor români”, este de părere europarlamentarul Renate Weber, unul dintre cei mai vocali români de la Bruxelles pe problematica romilor. Totodată, Weber crede că acceptarea sau refuzul distincţiei franceze este o chestiune mai degrabă de natură personală pentru Baconschi decât una de afaceri externe. Asta, cu atât mai mult cu cât medalia i-a fost acordată pentru contribuţia sa ca ambasador la Paris în semnarea şi implementarea parteneriatului strategic dintre cele două state, semnat la Bucureşti în 2008. La rândul lui, Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe spune pentru România liberă că un eventual refuz ar fi însemnat o „jignire profundă” pentru Paris, care nu ar fi făcut altceva decât să se suprapună peste scandalul repatrierii romilor şi ar fi dus cel mult la un blocaj diplomatic.
Romii, problemă strict bilaterală
La finalul Consiliului European de săptămâna trecută de la Bruxelles, Traian Băsescu şi Nicolas Sarkozy au convenit să găsească soluţii fără intermediere. „Am ajuns la concluzia că problema momentului nu o poate rezolva o a treia parte. Cel mai mare câştig al discuţiei a fost că înţelegem că este vorba despre romi nomazi şi ne vom întâlni foarte curând pentru a discuta o strategie pentru romii nomazi. Problema punctuală România-Franţa o vor rezolva România şi Franţa şi vă asigur că o vor rezolva cu inteligenţă”, a declarat Băsescu.
