» Inspirati de magistrati, parlamentarii s-au grabit sa-si aleaga o baza de calcul mai avantajoasa pentru pensiile pe care si le-au atribuit pe langa celelalte privilegii: indemnizatie tranzitorie, diurna de sedinta, cazare gratuita si suma forfetara de peste 10.000 lei/luna.
» Decizia a fost luata in secret, intr-o unanimitate perfecta, de conducerile celor doua Camere. Sub potopul intrebarilor, "alesii" au incercat sa se disculpe sau sa convinga ca nu si-au marit pensiile, cand calculele indica, de fapt, o marire de 270-340 lei pe luna.
» Pentru veteranii Legislativului, hotararea adoptata de Birourile Permanente este insa mult mai importanta din perspectiva dublarii veniturilor: au acceptat cumulul indemnizatiilor cu pensiile. Ceea ce se traduce prin sume lunare de peste 12.000 lei!
In 2006, actualii parlamentari au avut grija sa-si asigure viitorul, introducand in noul Statut al deputatilor si senatorilor dreptul la o pensie speciala. Fata de muritorii de rand, "alesii" si-au stabilit posibilitatea de a alege intre o pensie "normala", calculata in baza Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, si una parlamentara, calculata dupa modelul celei acordate magistratilor. Parlamentarii pot opta pentru o astfel de pensie la implinirea varstei de 63 de ani si in conditiile unui stagiu de cotizare la buget de 30 de ani. Grijulii, actualii senatori si deputati s-au gandit si la colegii care au ocupat inaintea lor fotoliile din Parlament, dreptul la o pensie de serviciu fiind extins pentru toti cei al caror mandat s-a derulat si a expirat in perioada 1990-2004.
Parcurs incalcit
Potrivit formei votate in 2006, un "ales" care a avut cel putin trei mandate in Parlament putea solicita o pensie de serviciu in cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate in ultimele 12 luni de activitate. Suma se micsora in cazul a mai putine mandate: din cuantumul cuvenit unui parlamentar cu trei mandate, se scadeau 20% pentru cei cu doua mandate si 40% pentru cei care au "prins" un singur mandat. Ulterior, modul de calcul pentru pensiile magistratilor a fost schimbat, prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 100, adoptata de Parlament prin Legea nr. 97 din aprilie 2008. Concret, s-a stabilit ca baza de calcul pentru pensie sa nu mai fie reprezentata de media ultimelor 12 luni, ci "de indemnizatia de incadrare bruta lunara sau de salariul de baza brut lunar, dupa caz, si sporurile avute in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii".
Cu alte cuvinte, s-a preferat varianta indexata, mai mare! Pentru a nu ramane mai prejos decat magistratii, parlamentarii s-au gandit sa-si alinieze si ei pensiile. Ceea ce au si facut, in plin scandal al maririlor nesabuite de pensii si salarii, dar si in cel mai mare secret posibil si apeland la un subterfugiu. Decizia de schimbare a bazei de calcul a fost luata in sedinta Birourilor Permanente, reunite din 24 septembrie, si despre ea nu s-a suflat nici un cuvant, aflandu-se abia in momentul publicarii in Monitorul Oficial si al intrarii in vigoare. Cu alte cuvinte, mult prea tarziu pentru a se mai dezbate decizia si a se putea opera vreo modificare!
Hotararea Birourilor Permanente a fost semnata de pesedistii Eugen Nicolicea si Doru Ioan Taracila, iar primul a sustinut ca lucrurile ar fi decurs intr-o maniera transparenta, fapt contrazis insa chiar de presedintele Camerei Deputatilor, care a precizat ca pe ordinea de zi aprobata de el nu figura proiectul. Pentru a putea tine totul in spatele usilor inchise, "alesii" au apelat insa la un subterfugiu: in locul unui proiect de lege sau al unei hotarari a Parlamentului, care ar fi trecut in mod obligatoriu prin plen si, implicit, ar fi razbatut la urechile jurnalistilor, au mers pe varianta adoptarii unei hotarari de Birouri Permanente, act ce are un cu totul alt traseu!
Un "fleac" de cateva sute de lei lunar
Graba "alesilor" sa schimbe baza de calcul al pensiei se justifica prin diferenta dintre suma pe "stil" vechi si suma pe "stil" nou. Sa luam spre exemplificare cazul unui senator sau deputat "simplu" (fara functii in comisii ori in grupul parlamentar), care ar iesi la pensie in luna decembrie a acestui an, avand trei mandate de parlamentar. Tinand cont ca acesta a avut de la 1 ianuarie 2008 o indemnizatie de 6.343 lei, de la 1 aprilie 2008 – 6.629 lei, iar ca de la 1 octombrie primeste 6.994 lei pe luna, ar fi rezultat in baza vechiului mod de calcul o pensie de 5.319 lei. Conform noii formule, rezulta o pensie de 5.595 lei pe luna, adica mai mare cu 276 lei!
Diferenta creste pe masura pozitionarii mai inalte in ierarhia Legislativului, ajungand la 348 lei in cazul presedintelui Senatului, Nicolae Vacaroiu, care detine trei mandate. Totodata, in cazul celor care si-au desfasurat mandatul in legislaturi anterioare, pensiile acestora vor fi actualizate in functie de indemnizatia parlamentarului aflat in prezent in activitate.
Si indemnizatie, si pensie
In aceeasi sedinta a Birourilor Permanente, "alesii" au eliminat interdictia cumularii pensiei cu indemnizatia de parlamentar. Singura restrictie ramasa valabila se gaseste in Statutul senatorilor si deputatilor si se refera la obligativitatea optarii pentru o singura pensie din sistemul public. In aceste conditii, cei care au varsta de pensionare si vor reusi sa intre din nou in Parlament vor putea avea fara probleme si pensie, si indemnizatie, ceea ce se traduce, in cazul unui "ales" fara functii in comisii sau in conducerea camerelor, dar care are deja trei mandate, printr-o suma de peste 12.000 lei pe luna! In momentul de fata, nu mai putin de 40 de deputati si 28 de senatori au varsta prevazuta de lege, iar o mare parte dintre acestia si-au anuntat deja intentia de a intra in cursa electorala pentru inca un mandat.
Ii amintim doar pe liberalul Theodor Melescanu, pe pesedistii Nicolae Vacaroiu, Adrian Paunescu, Razvan Theodorescu, Valer Dorneanu si serban Mihailescu, precum si pe conservatorii Rodica Stanoiu si Sergiu Andon si pe peremistul Lucian Bolcas. Ion Iliescu si-a anuntat decizia de a nu mai candida, dar va putea solicita pensie parlamentara, pe care sa o cumuleze cu indemnizatia acordata fostilor sefi de stat. Pensie parlamentara vor putea solicita si Titu Gheorghiof (PNL), Ion Solcanu (PSD) sau Ilie Merce (PRM, fost colonel de Securitate).
Am incercat sa aflam de la cativa dintre parlamentarii cu varste de pensionare daca intentioneaza sa solicite pensia speciala. "Am varsta de 71 de ani si este normal sa ies la pensie. Voi face niste calcule, cum e si normal, si voi vedea cum este mai avantajos.
Mai aveti si altceva de intrebat?", ne-a raspuns sec deputatul PSD Romeo Cazan. "Sigur ca as cere (pensia parlamentara – n.r.). E un drept legal, normal. Vreau sa va spun insa ca pensiile noastre sunt mai decente decat pensiile magistratilor, pentru ca nu includ si sporuri sau alte lucruri", ne-a spus si deputatul PRM Lucian Bolcas.
»Pensionarul Mischie
De bunavointa actualilor "alesi" s-a gandit sa profite si fostul pesedist si penegist Nicolae Mischie. Cum a implinit varsta prevazuta
de lege, acesta si-a depus dosarul de pensionare. Deputat pe durata a trei mandate (1990-1992, 1992-1996 si 2000-2004), Mischie ar putea primi asadar in jur de 5.000 de lei pe luna pentru perioada petrecuta in Parlament.
» Avalansa de drepturi
Pe langa dreptul la pensie speciala, parlamentarii si-au asigurat, prin intermediul aceluiasi statut, dreptul la o indemnizatie tranzitorie. Aceasta urmeaza sa se acorde, pe o perioada de trei luni, deputatilor si senatorilor care nu mai sunt alesi, in cazul in care nu beneficiaza de pensie sau de alta sursa de venit. Conform statutului, "alesii" mai au dreptul la transport intern gratuit pe liniile aeriene interne, auto, fluviale si pe calea ferata (cu orice categorie de trenuri, la clasa I), la autoturism pentru deplasarea in circumscriptie, la medicamente si asistenta medicala, la pasaport diplomatic si la rambursarea cheltuielilor cu taxele postale si telecomunicatiile interne. Pe langa indemnizatie, ei mai primesc o suma forfetara (echivalentul unei indemnizatii brute si jumatate), diurna de deplasare (pe zi, 2% din indemnizatia lunara), cazare gratuita sau decontarea cheltuielilor de cazare.
» Nu stiu ce au votat
Desi a fost unanimitate perfecta cand s-a luat decizia schimbarii bazei de calcul, sub tirul intrebarilor jurnalistilor, politicienii s-au intrecut in declaratii contradictorii: ba ca nu au stiut ce voteaza si au fost pacaliti, ba ca nu si-au marit nimic si ca, de fapt, nu ar fi privilegiati. Ba din contra.
"Parlamentarii nostri au fost manevrati politic si nu au stiut ce s-a discutat acolo cand s-au modificat normele metodologice de aplicare a Legii pensiilor pentru aceasta categorie si, implicit, majorarea pensiilor. Noi vom analiza aceasta situatie in Biroul Permanent National si vom decide atitudinea pe care o vom lua, dar este de dorit aducerea lui Nicolicea si a lui Taracila in fata Parlamentului ca sa explice ei ce au facut", a aratat liderul PD-L, Emil Boc.
Pesedistii s-au incurcat si ei in declaratii. In vreme ce secretarul general al PSD, Titus Corlatean, a afirmat ca modificarile "sunt nefericite si inoportune" si ca nu ar fi fost informata conducerea partidului de schimbarile intentionate, iar Mircea Geoana a cerut demagogic "inghetarea" masurii majorarii pensiilor parlamentare, alti social-democrati au preferat sa acuze presa de "infantilism". "Ideea ca s-a modificat modul de calcul intr-un fel care sa ridice foarte mult pensiile parlamentarilor mi se pare, iertati-mi expresia, o usoara forma de infantilism, pentru ca, in realitate, indemnizatia parlamentarilor nu si-o stabilesc parlamentarii insisi", a aratat senatorul PSD serban Nicolae. "Alesul" PSD pare sa fi uitat insa ca ordonanta guvernamentala referitoare la indemnizatiile demnitarilor ajunge spre aprobare tot la senatori si deputati!
"Un parlamentar acum are 1.300-1.500 de euro pe luna. Este o leafa mare? Sa nu vina momentul ca parlamentarii sa-i intrebe pe cei de la posturile de televiziune sau radio private de unde au salariile asa de mari. (…) Sunt unii demnitari de o lacomie iesita din comun, dar in imensa lor majoritate sunt oameni saraci. (…) Parerea mea ca nu sunt pensii prea mari in comparatie cu ce au altii", a aratat si liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor.
»Confirmarea celor trei mandate
In 1996, Ion Iliescu a reusit sa-si impuna, cu ajutorul Curtii Constitutionale, candidatura pentru al treilea mandat de presedinte, pe care l-a si obtinut in 2000. Printre argumentele invocate atunci s-a numarat si acela ca perioada 1990-1992 nu ar fi fost de fapt un mandat echivalent din punctul de vedere al atributiilor cu cel din 1992-1996. Ei bine, prin aceleasi norme metodologice, "alesii" au decis ca 1990-1992 reprezinta un mandat complet, luat in calcul ca atare la calcularea pensiei. Cu alte cuvinte, politicienii recunosc abia acum ca Iliescu a avut trei mandate de presedinte! "Legislatura este legislatura indiferent cat dureaza", ne-a declarat deputatul PC Sergiu Andon. "A avut trei mandate de presedinte si cea mai clara dovada este ca a jurat de trei ori pe Constitutie", ne-a spus si vicepresedintele Camerei, peremistul Lucian Bolcas.
