Simpla participare la alegeri ar putea costa partidele, din 2012 încolo, zeci de milioane de euro. Aceasta din cauza garanţiei financiare pe care Autoritatea Electorală Permanentă vrea să o introducă pentru toate tipurile de alegeri.
Garanţia la candidatură a fost introdusă în 2008, o dată cu schimbarea sistemului de vot, şi a stârnit la momentul respectiv numeroase controverse. Este vorba de o sumă de 5 salarii minime brute pe ţară, sumă pe care partidele trebuie să o depună pentru fiecare candidat la Senat şi la Camera Deputaţilor, într-un cont deschis de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Potrivit noului Cod electoral, avansat de AEP, garanţia ar urma să se dubleze, la 10 salarii minime brute pe ţară. Adică, 6.700 lei pentru fiecare candidat, la nivelul actual al salariului minim pe ţară. Dacă facem un calcul simplu, plecând de la numărul de candidaţi de la parlamentarele din 2008, rezultă că de pe urma celor aproape 3.000 de aspiranţi la un scaun de senator sau deputat s-ar strânge 19,8 milioane de lei (adică, 4,73 milioane de euro).
În plus, AEP vrea să extindă sistemul garanţiei financiare şi la celelalte tipuri de alegeri. Cu alte cuvinte, sume şi mai mari din vistieriile partidelor pentru locale şi prezidenţiale, dar şi pentru Parlamentul European.
Toţi aceşti bani sunt returnaţi partidelor după încheierea alegerilor, dar numai dacă formaţiunea a adunat minimum 1% din voturile valabil exprimate la nivel de circumscripţie electorală, respectiv colegiu uninominal. În prezent, condiţia returnării garanţiei este obţinerea a 2% din voturile valabil exprimate la nivel naţional. Banii nereturnaţi se fac venit la bugetul de stat.
134.000 lei/candidatura la Primăria Bucureşti
În cazul alegerilor locale, cea mai mare sumă ar urma să fie plătită pentru cei care doresc să ajungă în fruntea Primăriei Capitalei: 200 de salarii minime pe ţară. Adică, 134.000 lei în prezent. Cuantumul garanţiei scade o dată cu dimensiunea primăriei: 80 de salarii pentru primăriile de sector, 50 de salarii pentru primăriile municipiilor reşedinţă de judeţ şi 5 salarii pentru primăriile comunale.
Pentru fiecare aspirant la şefia unui consiliu judeţean, partidele ar trebui să scoată 100 de salarii minime (adică 67.000 lei). La fel, 100 de salarii, pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul judeţean. Rezultă, tot printr-un calcul simplu, că doar pentru a avea candidaţi la toate consiliile judeţene un partid ar trebui să depună o garanţie de aproape 5,5 milioane lei.
Destul de piperat va fi şi costul unei candidaturi la preşedinţie: 500 de salarii minime brute pe ţară. Adică, 335.000 lei, la nivelul actual.
La prima vedere, reprezentanţii partidelor nu se arată însă îngrijoraţi de sumele mari. „Nu e important cuantumul. Important este că s-ar responsabiliza candidaţii, ar creşte gradul de implicare a acestora în campanie, iar partidele i-ar alege mai cu grijă pe viitorii aleşi”, ne-a declarat fostul trezorier al PSD, Aristide Roibu. În opinia acestuia, aspiranţii la funcţii alese ar trebui, oricum, să aibă puterea financiară de a plăti garanţia.
Ce nu se schimbă
Numărul de parlamentari, în condiţiile în care este menţinută actuala normă de reprezentare: un deputat la 70.000 de locuitori şi un senator la 160.000 de locuitori.
Preşedintele poate fi demis în condiţiile stabilite în 2007, adică prin votul majorităţii celor prezenţi şi nu a tuturor cetăţenilor înscrişi pe liste.
Pragul electoral de 5% din voturile exprimate şi pragul alternativ (obţinerea în mod direct a şase colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi a trei colegii pentru Senat).
Primarii se aleg în două tururi, iar la parlamentare rămâne sistemul pe jumătate uninominal, pe jumătate proporţional.
