„În ultima perioadă, în cadrul Uniunii s-au formulat opinii pro şi contra pe acest subiect (al alegerilor anticipate – n.r.), dar între timp s-a schimbat situaţia. În opinia mea, s-ar mai linişti vocea străzii, în acelaşi timp am ajunge la un consens şi cu opoziţia, reprezentanţii lor fiind cei care au lansat ideea alegerilor anticipate”, a explicat, duminică, ministrul Laszlo Borbely mecanismul din spatele schimbării de macaz a UDMR. Anterior, şeful Mediului declarase că oricine doreşte să negocieze cu Uniunea pe tema anticipatelor este aşteptat la discuţii.
Primul lider maghiar care a vorbit despre posibilitatea organizării de alegeri parlamentare mai devreme de luna noiembrie a fost vicepremierul Marko Bela. Acesta a avansat şi o variantă concretă: parlamentarele să fie „mai aproape de alegerile locale”.
Totuşi, preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor, temperează lucrurile spunând că declaraţiile lui Laszlo Borbely ar fi fost făcute în numele personal, nu în numele UDMR.
Liderii UDMR vor discuta ipoteza anticipatelor în şedinţa de luni a coaliţiei şi, apoi, în grupurile parlamentare, marţi după-amiaza, iar în funcţie de poziţia conturată ar putea fi întrunit şi Consiliul Reprezentanţilor Unionali, pentru „o decizie politică definitivă”.
Printre reprezentanţii Uniunii care s-au pronunţat deja ferm în sprijinul ideii de anticipate se numără şi senatorul UDMR Gyorgy Frunda.
În urmă cu aproape zece zile, liderii UDMR spuneau că „soluţia alegerilor anticipate nu este soluţia bună”. Ce s-a întâmplat între timp? Pe de o parte, chiar dacă au mai scăzut în amploare şi intensitate, au continuat protestele în ţară, iar revendicările manifestanţilor se concentrează tot în jurul ideii de demisie a Guvernului.
Pe de altă parte, Curtea Constituţională a administrat o nouă lovitură Executivului, declarând parţial neconstituţională legea prin care erau comasate localele şi parlamentarele, în noiembrie. Chiar dacă nu se ştie exact ce prevederi au fost găsite neconstituţionale de către magistraţi, decizia în sine a creat un mare prejudiciu de imagine Guvernului şi coaliţiei care-l susţine.
În fine, este foarte posibil ca liderii UDMR să-şi fi dat seama că este momentul prielnic să se detaşeze de PDL şi să încerce o reconciliere cu USL, cu şanse mult mai mari decât PDL să câştige alegerile şi să obţină puterea.
Cum poate UDMR să forţeze PDL
În varianta în care maghiarii decid că este mai bine să meargă pe mâna opoziţiei în subiectul anticipatelor, chiar dacă democrat-liberalii se opun, UDMR poate forţa în Parlament. Mai exact, în contextul grevei parlamentare pe care o plănuieşte USL, de marţi, când începe sesiunea, reprezentanţii partidelor la putere ar trebui să se mobilizeze exemplar pentru a întruni cvorumul de lucru necesar dezbaterii şi aprobării proiectelor de lege.
Or, în aceste condiţii, dacă unii senatori şi deputaţi maghiari ar lipsi, cele două Camere ar intra într-un real blocaj, iar Guvernul s-ar vedea în imposibilitatea de a-şi trece proiectele.
Ultimatumuri şi variante în PDL
Pe lângă presiunea străzii, a opoziţiei, cea venită dinspre Palatul Cotroceni şi, mai nou, a UDMR, premierul Emil Boc are de înfruntat şi atacurile unora dintre colegii de partid. „Cred eu că, într-o lună de zile, guvernul ar trebui să vină în faţa populaţiei cu un set de măsuri care să ducă la rezolvarea în mare parte a problemelor cu care se confruntă ţara”, a arătat secretarul general al PDL, deputatul Ioan Oltean. Ce se poate întâmpla dacă Executivul eşuează în a-şi îndeplini această obligaţie? „Altfel, guvernul va trebui să plece”, este răspunsul oferit tot de liderul PDL. Ulterior, Oltean a încercat să-şi nuanţeze declaraţiile, spunând că „nici o clipă” nu s-a referit la înlocuirea Cabinetului Boc.
Despre beneficiile unor schimbări la nivelul conducerii Guvernului au vorbit, însă, şi europarlamentarii Monica Macovei şi Cristian Preda. În timp ce prima a arătat că „din când în când este bine să schimbi”, al doilea a vorbit clar despre varianta unui premier independent.
Despre înlocuirea premierul Emil Boc cu un tehnocrat se discută încă din primăvara anului 2011, când preşedintele Traian Băsescu a încercat, fără succes, să-i convingă pe democrat-liberali că o astfel de măsură ar fi avut rolul de a ajuta PDL să se relanseze în preferinţele electoratului.
Băsescu: Şi politicienii să plătească preţul măsurilor de austeritate
Înaintea plecării la Bruxelles, pentru Consiliul European informal, preşedintele Traian Băsescu s-a referit şi la românii care au ieşit în stradă în ultimele zile. Întrebat fiind ce va spune liderilor europeni despre protestele de la Bucureşti, şeful statului a răspuns: „Le voi spune că sunt proteste fireşti, generate de măsurile luate de România, că românii au plătit costul austerităţii. Rămâne să-l plătească şi politicienii”.
Declaraţiile preşedintelui au survenit unei întâlniri de mai bine de două ore cu premierul Emil Boc.
Anterior, cu ocazia „intervenţiei cu românii” de miercuri, de la Palatul Cotroceni, întrebat dacă ar trebui premierul să-şi depună mandatul, şeful statului s-a mulţumit să spună: „Mă voi exprima în perioada următoare legat de orice altă problemă”.
