Ministrul Teodor Baconschi a declarat, miercuri, că în spatele elementelor legate de votul prin corespondenţă se află ambiţia de a elibera exerciţiul drepturilor politice de diversele constrângeri determinate de locul de rezidenţă sau de capacităţile instituţionale inevitabil limitate ale statului, scrie Mediafax.
„MAE este principalul promotor al proiectului de lege referitor la votul prin corespondenţă. Vrem să facilităm astfel exercitarea drepturilor politice pentru cei circa 3 milioane de cetăţeni români care se află în străinătate, dintre care doar 5% au votat la ultimele alegeri. Desigur, principalele puncte în discuţie se referă la aspectele procedurale şi instituţionale ale procesului şi mai ales la securitatea şi la integritatea opţiunilor cetăţenilor. Şi totuşi, în spatele acestor elemente se află o ambiţie etico-politică legitimă: ambiţia de a elibera exerciţiul drepturilor politice, definitorie pentru statutul de cetăţean, de diverselele constrângeri determinate de locul de rezidenţă sau de capacităţile instituţionale inevitabil limitate ale statului român”, a declarat Baconschi la un seminar pe tema transferului de experienţă democratică de către România către state din Nordul Africii.
Baconschi a adăugat că autorităţile române sunt conştiente de dificultatea construirii unui astfel de sistem de vot.
„Suntem conştienţi de dificultăţile inerente construcţiei unui asemenea sistem practicat de altfel de importante democraţii ale lumii, însă democraţia este prin excelenţă un regim dificil, domnia libertăţii, a diversităţii, a diferenţei, a dezacordului fertil. În fapt, toate aceste dificultăţi pot fi întotdeauna depăşite, ele constituie chiar sursa atracţiei irezistibile pe care acest regim nu încetează să o exercite”, a apreciat el.
Ministrul a vorbit de asemenea despre semnificaţia unui regim politic în societate.
„Un regim politic nu este până la urmă altceva decât raportul legitim şi durabil dintre cetăţeni şi autoritatea politică, iar alegerile constituie cheia de boltă a oricărei guvernări cu vocaţie democratică. De aceea, primele alegeri de după dictatură, pe care le numim de regulă alegeri fonadatoare, sunt o dublă provocare: o provocare pentru cetăţenii chemaţi să aleagă, o provocare pentru instituţii publice sau civile chemate să organizeze procesul electoral”, a spus Baconschi.
„Tunisia şi Egiptul vor demonstra, sper, prin alegerile din această toamnă, că democraţia poate fi construită sub impuls intern în sudul Mediteranei şi în întreaga regiune”, a mai spus ministrul.
El a făcut referire la exemplul României, spunând că aceasta, după „un hiatus totalitar de o jumătate de secol, şi-a reluat parcursul democratic prin răstunarea regimului comunist, în 1989”.
„România, ca şi celelalte ţări din Europa de Est, a învăţat din propriile transformări democratice începute acum 20 de ani că gestionarea aşteptărilor este esenţială în perioada de tranziţie, iar aşteptările populaţiei – după o perioadă lungă de opacitate a guvernării şi privilegii ale unora versus marginalizarea celor mai mulţi – sunt aşteptări foarte mari. Este vorba despre aspiraţii spre libertate, justiţie, demnitate, afirmarea individuală neîngrădită şi bineînţeles prosperitate”, a spus Baconschi.
La evenimentul care se va derula pe durata a trei zile participă oficiali din Tunisia şi Egipt, din cadrul UNDP, precum şi numeroşi diplomaţi.
