Aripa PSD din PNL, în picaj

Ministrul Administraţiei şi Internelor, Radu Stroe (PNL), şi-a dat, ieri, demisia din funcţie, după scandalul legat de intervenţia autorităţilor în cazul accidentului aviatic de la Cluj. Premierul Ponta ar fi dorit să îl păstreze în Executiv. Conducerea PNL ar putea lua în discuţie şi remanierea lui Daniel Chiţoiu, ministru al Finanţelor, ­apropiat şi el de Ponta.

Radu Stroe nu intenţiona, iniţial, să îşi dea demisia, şi venise la Palatul Victoria pentru a participa la comandamentul de iarnă. Odată ajuns la sediul Guvernului, a fost informat să se prezinte la cabinetul premierului Ponta, de unde tocmai plecase liderul PNL, Crin Antonescu. Radu Stroe nu a mai ieşit din biroul lui Ponta, comandamentul de iarnă a început, iar ulterior vicepremie­rul Liviu Dragnea a anunţat demisia lui Stroe. Potrivit unor surse din USL, Radu Stroe a evitat, iniţial, să îşi dea demisia, mizând pe faptul că premierul Victor Ponta nu i-a solicitat acest lucru. În cele din urmă, Stroe a făcut-o, după ce Crin Antonescu însuşi luase decizia, ca în caz contrar, partidul să îi retragă sprijinul politic. S-a consumat, practic, o situaţie inedită în politica românească: un ministru cu probleme de imagine care nu este apărat de propriul partid, ci de celălat partid din alianţă. Această atitudine a lui Ponta s-ar explica, potrivit unor surse din USL, prin faptul că premierul îl vede pe Stroe ca pe un punct de sprijin în PNL.

Stroe, apreciat de PSD

De altfel, Radu Stroe a avut parte de reproşurile publice ale şefului său de partid, Crin Antonescu, care i-a caracterizat afirmaţiile despre accidentul aviatic drept „un exemplu de comunicare catastrofală”. Fostul ministrul de Interne declarase, marţi seară, că îşi reproşează un singur lucru în cazul tragediei aviatice din Munţii Apuseni: că s-a întâmplat în timpul mandatului său.

În schimb, Ponta a insistat pe faptul că vina aparţine ROMATSA şi STS, fără a-i aduce vreun reproş lui Stroe. Şi vicepremierul PSD, Liviu Dragnea, a afirmat că apreciază activitatea lui Radu Stroe la Interne.

În final, liberalul a afirmat că şi-a depus demisia „în semn de onoare” şi pentru apărarea demnităţii pompierilor din IGSU, “eroii care salvează vieţi”. “Se va dovedi foarte repede că responsabilităţile aparţin exclusiv altor instituţii ale statului român, nu MAI sau IGSU”, a spus Radu Stroe. „Îmi cer scuze pentru nişte declaraţii care nu au fost rău-voitoare şi celor cărora le-am creat impresia că sunt un om relaxat, indiferent sau care ţine cu forţa de scaunul de ministru”, a adăugat ministrul.

Urmează Chiţoiu şi Câmpeanu?

După demisia lui Stroe, interimatul la Interne va fi asigurat de vicepremierul Gabriel Oprea. Pe 1 februarie, PNL va nominaliza un alt ministru, printre numele vehiculate fiind cele ale lui George Scutaru, liderul grupului PNL, vicepreşedintelui Mihai Stănişoară sau cel al senatorului ­Teodor Atanasiu.

Aprecierea de care se bucură în PSD, l-ar putea costa funcţia şi pe ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, un alt apropiat al lui Victor Ponta.

Potrivit unor surse din partid, prilejul ar putea fi Delegaţia Permanentă din 1 februarie, care ar urma să analizeze activitatea miniştrilor. Ecuaţia este complicată de faptul că Daniel Chiţoiu are influenţă în partid şi, spre deosebire de cazul lui Radu Stroe, nu au apărut, deocamdată, reproşuri legate de activitatea la minister. Delegaţia Permanentă ar mai putea lua în discuţie şi activitatea ministrului Muncii, Mariana Câmpeanu, căreia i se reproşează o comunicare defectuoasă.

Paradoxal, deşi a cerut demisia lui Stroe, Crin Antonescu a decis să aştepte până la 1 februarie pentru a vedea ce turnură ia dezbaterea publică în cazul Ramonei Mănescu, ministru al Transporturilor, cu răspundere în scandalul intervenţiei aviatice. El a menţionat că face o distincţie între modul în care s-au întâmplat lucrurile la Ministerul Transporturilor şi la Ministerul de Interne.

Că dezbaterea în cazul Ramonei Mănescu este deschisă o dovedesc declaraţiile fostului ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu. “La Ministerul Transporturilor ar fi trebuit constituită de urgenţă o celulă de criză. Ministrul este implicat personal, pentru că ROMTSA nu poate coordona ISU, dar ministrul trebuie să fie acolo şi să coordoneze. Când a deraiat un tren am stat la minister până s-a rezolvat”, a declarat Fenechiu, pentru „România liberă“.

Ecuaţia nu este, însă, atât de simplă. Din motive de imagine, liberalii nu îşi permit să fie singurii care să îşi sacrifice unii miniştri, pentru că ar alimenta o percepţie potrivit cărora doar demnitarii liberali au greşit. Rezultatul ar putea fi influenţat, cu alte cuvinte, şi de deciziile care se vor lua la nivelul PSD, în privinţa miniştrilor social-democraţi. Victor Ponta nu are, însă, probleme la fel de presante, comparativ cu Crin Antonescu.

Unul dintre scenarii vizează înlocuirea ministrului Apărării Mircea Duşa, cu Gabriel Oprea, care în prezent este vicepremier fără portofoliu. În PSD se vorbeşte şi de schimbarea miniştrilor Dan Nica (Comunicaţii) sau Rovana Plumb (Mediu), care ar urma să plece în Parlamentul European.

Pe când un minister al Gafelor în Guvernul Ponta?

Mai degrabă politicianişti decât politicieni cu simţul măsurii în intervenţiile publice, miniştrii Guvernului Ponta au doborât în ultimele luni recordul la gafe. Ultima ispravă, a ministrului de ­Interne Radu Stroe, este doar una ­dintre declaraţiile neinspirate cuprinse pe o listă lungă.

Ultima declaraţie surprinzătoare făcută de un ministru român în exerciţiul funcţiunii aparţine lui Radu Stroe, ministru de Interne, până mai ieri, când şi-a dat demisia. Chestionat a doua zi după tragedia aviatică din Apuseni privind posibilele sale păreri de rău, ministrul a ţinut morţiş să facă legătura între drama în cauză şi mandatul său. Părerea de rău a ministrului a avut de-a face cu faptul că drama s-a întâmplat în mandatul său. „Îmi pare rău că s-a întâmplat în timpul mandatului meu tragedia”, a spus Stroe.

Reacţia neinspirată a fost criticată în ziua imediat următoare de către şeful său de partid, Crin Antonescu. Afirmaţiile sunt „un exemplu de comunicare catastrofală”, a spus miercuri şeful PNL, cu referire la Radu Stroe.

Câte Festivaluri Shakespeare intră într-un program SIDA?

Gafa ministrului Stroe a venit la nici o lună după alta, aparţinând fostului ministru al Culturii, Daniel Barbu. Cu ocazia discuţiilor privind bugetul de stat pe acest an, fostul ministru a comparat alocaţiile ministerului pe care îl conducerea cu cele ale programului naţional de luptă împotriva SIDA. Nu a spus-o explicit, însă din vorbele ministrului Barbu a rezultat că alocaţiile pentru lupta anti SIDA sunt disproproţionat de mari. “Mai ales că România nu e o ţară din Africa (comparaţia cu Africa, conţinând o nuanţă dispreţuitoare a fost de fapt o a doua gafă – n.red.) (…) Bugetul, programul naţional pentru prevenirea şi tratarea HIV/SIDA este jumătate ca buget din toate programele Ministerului Culturii. Deci, ai Ministerul Culturii şi programul naţional de combatere şi tratament HIV/SIDA. Jumătate. Unu la doi. După părerea mea, nu suntem în Africa de Sud. Nu sunt milioane de concetăţeni afectaţi de acest hidos flagel al epocii noastre. Nu înţeleg, eu personal. Am fost cutremurat când mi-am dat seama câte Festivaluri Shakespeare sau cât de amplu am putea face evenimentul, Festivalul Shakespeare de la Craiova, dacă nu am avea acel program sau dacă acel program ar fi la jumătate”, a spus ministrul Barbu, potrivit cotidianului Gazeta de Sud. Deşi, înainte de a susţine aceste lucruri Barbu a prevenit asupra faptului că ar putea fi considerat cinic, efectul neplăcut al celor spuse de el a rămas.

Dacă cei doi miniştri menţionaţi au dat dovadă de lipsă de consideraţie faţă de victimele accidentelor aeronautice, altele decât cele din mandatul lor, sau de bolnavii de SIDA, ministrul Dan Şova a surprins neplăcut prin opiniile sale referitoare la situaţia evreilor din România în al doilea război mondial. Ministrul s-a lăsat prins într-o dezbatere pe tema evreilor ucişi la acel moment şi cu o lipsă de abilitate suprinzătoare pentru un purtător de cuvânt (la PSD, la acel moment – n.red.) Şova a declarat că el nu crede în numărul mare de evrei care şi-au pierdut viaţa atunci. “În total 24 de evrei au fost ucişi în progromul de la Iaşi de către armata germană (…)” a spus el. Afirmaţiile au fost primite public cu furie, iar premierul Victor Ponta şi-a luat angajamentul că îl va trimite pe Şova la muzeul holocaustului din SUA.

Dovezi ale inculturii

Dincolo de acest gafe ce lovesc în valorile umane şi în lucruri considerate a fi adevăruri istorice, miniştrii noştri s-au complăcut în declaraţii care au scos la iveală limitele culturii lor şi ale bunului simţ în afirmaţii.

Fostul preşedinte al Institutului Cultural Român, Andrei Marga, ­dealtfel un cunoscut profesor universitar, vorbea de promovarea culturii româneşti nu doar cu opere de artă, ci şi cu invenţii autohtone. Una dintre acestea era “caloriferul, invenţie transilvană”. La Crăciunul anului 2013, şeful PNL, Crin Antonescu a ­inventat un sfânt în calendarul bisericesc şi a urat pe Facebook urări de Sf. Cristian. În septembrie 2013, Varujan Vosganian, ministru al Economiei la acel moment îl pomenea creştineşte pe Nelson Mandela, încă în viaţă. “Numai Nelson Mandela a mai luat premiul Nobel, Dumnezeu să-l odihnească!”, spunea Varujan Vosganian, în toamna anului trecut, fără a şti că eroul luptei anti-apartheid era în viaţă.

Cine sunt moţii care i-au găsit pe supravieţuitori

Tragedia aviatică pro­du­să în Munţii Apuseni, soldată cu şapte victime, dintre care doi morţi şi cinci răniţi, a evidenţiat două lucruri diametral opuse. Pe de o parte, debandada, incoerenţa şi incompetenţa autorităţilor. Pe de alta, solidarita­tea, omenia şi spiritul de sacrificiu al oamenilor simpli din Munţii Apuseni. Trei dintre ei, simpli săteni din Pietreasa, comuna Horea, au devenit adevăraţi eroi după ce au reuşit ceea ce părea imposibil: să îi găsească pe supravieţuitorii tragediei petrecute lângă satul natal al lui Horea.

Cum a pornit căutarea

Cei trei săteni din Pietreasa nu au fost decât o parte din adevărata armată de moţi mobilizată după ce oamenii au auzit de accidentul de avion. Oamenii au început să se mobilizeze pe măsură ce vestea tragediei se răspândea. Localnicii din Beliş au pornit primii, după ce radiourile şi televiziunile începuseră să transmită vestea că avionul s-a prăbuşit în apropiere de satul lor. Conduşi de primarul Viorel Crainic, ei au început să caute rămăşiţele avionului. Au urmat localnicii din comunele Mărişel şi Horea.

Gheorghe Trif este cel care a organizat echipa de căutători din satul Pietreasa. „Ştirea o venit de la radio, de la soţie… O auzit la radio România Actualităţi că este un avion căzut în zona Munţilor Apuseni, la cabana Ursoaia. Şi am hotărât să plecăm în căutare. Am sunat la 112 şi mi-or făcut legătura cu domnul doctor Zamfir. Am vorbit şi cu domnul doctor şi mi-o zis că-i undeva ­într-o zonă cu zăpadă foarte mare. Şi eu, ştiind munţii ăştia, am zis că nu se poate să fie decât aicea, pe cel mai înalt vârf, sus. Şi am hotărât să plecăm. Am sunat un vecin, pe Giurgiu Gheor­ghe, şi el o mai luat pe cineva cu el (n.r. – Argentin Todea) şi ne-am urcat într-un autoturism de teren, proprie­tate personală, şi-am urcat pe vârf, până unde ne-am împotmolit, după 4-5 kilometri, şi apoi am luat-o pe jos”, povesteşte Gheorghe Trif.

Cei trei căutători s-au răspândit prin pădurea deasă, pe o ploaie mocănească rece ca gheaţa, prin zăpada care ajungea uneori până la brâu şi prin ceaţa care se coborâse peste Munţii Apuseni. Primul care a auzit strigătele răniţilor şi care a ajuns acolo a fost Argentin Todea. El şi-a scos maieul şi l-a pus pe focul încropit de răniţi şi care risca să se stingă. Şi-a ars haina, pentru că lemnele din pădure erau ude şi nu ardeau. Cei trei moţi le-au dat răniţilor hainele şi căciulile, apoi au improvizat din crengi de brad şi din pături tărgi cu care i-au dus spre drumul care mergea spre satul Horea. Aici, s-au întâlnit cu nişte cunoscuţi din Mărişel. Aceştia au pornit cu o maşină de teren pe un drum care trece peste culmile munţilor şi care, teoretic, este închis circulaţiei rutiere pe timp de iarnă. La volan se afla un tânăr de 26 de ani, Alexandru Roşu.

”Ne-am gândit să dăm o mână de ajutor poliţiei, jandarmilor, ambulanţelor. Ne-am grupat şi am mers. Noi am ajuns foarte târziu, dar… Când am ajuns noi, victimele erau deja scoase şi le-am preluat şi le-am adus aici, la ambulanţe”, rezumă tânărul din Mărişel o aventură care a durat câteva ore. Ceilalţi răniţi au fost aduşi de echipele unui ONG, Transylvania Off Road, care au pornit din Cluj spre Munţii Apuseni, de îndată ce au auzit de căderea avionului în care se aflau pilotul Adrian Iovan, copilotul Răzvan Petrescu, medicii Radu Zamfir, Valentin Calu, Cătălin Pivniceru, Sorin Ianceu şi studenta Aurelia Ion. Din păcate, incompetenţa autorităţilor şi frigul au scurtat zilele lui Adrian Iovan şi ale Aureliei Ion.