Liderii USL vor ca o dată cu alegerile pentru Parlamentul European din 24-25 mai să fie organizat şi referendumul de revizuire a Constituţiei. Proiectul de modificare a Legii fundamentale conţine însă multe articole controversate, puse sub semnul întrebării de reprezentanţii Comisiei de la Veneţia. Critici au fost formulate atât de Consiliul Legislativ, cât şi de societatea civilă, în condiţiile în care viitoarea Constituţie ar transforma România într-o republică parlamentară.
Toate modificările pe care USL vrea să le aducă actualei Constituţii conduc spre o singură concluzie: preşedintele ţării să aibă mai mult un rol decorativ, iar Parlamentul să devină un fel de supraputere în stat. Premisele tuturor acestor schimbări sunt stabilite clar încă de la început, prin alineatul 4 al articolului 1 din Constituţia revizuită. Articolul îşi propune să detalieze puterile în stat, cu excluderea şefului statului din sfera puterii executive: „Puterea legislativă este reprezentată de Parlament, puterea executivă este reprezentată de Guvern şi de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, iar puterea judecătorească este reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti“. După cum admitea chiar preşedintele PNL, Crin Antonescu, reprezentanţii Comisiei de la Veneţia au recomandat renunţarea la acest alineat.
Când au ajuns la definirea rolului Parlamentului, aleşii au avut grijă şi să precizeze că acesta este „forul suprem de dezbatere şi de decizie a naţiunii“. Sintagma reprezintă, în opinia experţilor, cheia întregii revizuiri şi duce la ruperea echilibrului între puterile statului (în conflictele dintre acestea, Parlamentul va avea decizia finală). Şi în cazul acestei modificări, Comisia de la Veneţia a recomandat eliminarea sintagmei.
Plecând de la aceste premise, parlamentarii au operat apoi numeroase modificări de atribuţii, în sensul reducerii la minimum a prerogativelor prezidenţiale în favoarea Legislativului.
1. Peste 300 de senatori şi deputaţi. Noua Constituţie păstrează sistemul bicameral. Potrivit textului, vor fi maximum 300 de deputaţi, plus cei ai minorităţilor naţionale (18). Numărul senatorilor nu va fi stabilit prin Constituţie, dar în cercurile USL se vehicula o cifră de aproximativ 100 de senatori. În total, în jur de 418 parlamentari. Însă, în 2009, în România a avut loc un referendum prin care cetăţenii au votat în favoarea unui sistem unicameral, cu maximum 300 de parlamentari.
Potrivit unei decizii din 2012 a CCR, acest referendum trebuie respectat de parlamentari, chiar dacă are caracter consultativ. “Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ poate produce un efect indirect, în sensul că necesită intervenţia altor organe, de cele mai multe ori cele legislative, pentru a pune în operă voinţa exprimată de corpul electoral”, se afirmă în decizia CCR. De altfel, şi Consiliul Legislativ sugerează o nouă analiză asupra prevederilor legate de numărul parlamentarilor, având în vedere că în proiectul de revizuire este menţionat doar numărul deputaţilor, nu şi cel al senatorilor.
“Noua Constituţie se va naşte în circumstanţe nefericite. Este vorba de ignorarea voinţei poporului, exprimată prin referendumul din 2009, consultativ, dar validat, dar şi de suprapunerea referendumului cu alegerile, deşi sunt teme diferite”, crede Ioan Stanomir.
2. Premierul, decis de Parlament. Viitorul preşedinte va fi obligat să desemneze drept premier candidatul partidului care obţine cele mai multe mandate. Dacă respectivul candidat nu obţine votul Parlamentului, preşedintele îl desemnează pe candidatul partidului aflat pe locul doi. Dacă şi această variantă eşuează, preşedintele îl desemnează pe candidatul propus de o coaliţie care însumează majoritatea mandatelor. Actuala Constituţie prevede că preşedintele desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. Articolul i-a permis preşedintelui Traian Băsescu să joace un rol decisiv în desemnarea premierilor din timpul mandatului său. În 2004 şi 2008, PSD nu a obţinut postul de premier, deşi câştigase alegerile parlamentare, iar social-democraţii vor să evite repetarea acestor situaţii.
Citeşte şi: Totul pe o carte. Cele două fisuri ale planului USL
Consiliul Legislativ a atras însă atenţia că textul constituţional nu trebuie încărcat inutil cu detalii, iar mecanismul de desemnare a premierului conţine prevederi de domeniul legii electorale.
“Este o prevedere influenţată de ostilitatea faţă de preşedintele Traian Băsescu. Este la mijloc şi o inconsecvenţă: şeful statului mai este ales prin vot universal dar rămâne cu atribuţii simbolice”, consideră Ioan Stanomir, profesor de drept constituţional.
3. Comisiile de anchetă pot audia pe oricine. Constituţia revizuită oferă Parlamentului posibilitatea de a audia orice cetăţean. “Orice persoană de drept public, orice persoană juridică privată şi orice persoană fizică are obligaţia de a se prezenta, direct sau după caz, în faţa unei comisii parlamentare, în urma invitaţiei scrise primite din partea acesteia, cu respectarea principiului separaţiei puterilor în stat”, prevede textul votat de comisia de resort.
Consiliul Legislativ a cerut reanalizarea acestui text, afirmând că limitează o serie de prevederi legate de libertăţile cetăţeneşti.
“Parlamentul se poate transforma într-un fel de tribunal suprem, în faţa căruia pot fi chemaţi cetăţenii. De asemenea, ameninţă statutul procurorilor şi judecătorilor care pot fi chemaţi la audieri”, crede Ioan Stanomir.
4. Linişte pentru miniştrii corupţi. Proiectul USL de revizuire a Constituţiei îi ia preşedintelui dreptul de a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului şi-l dă Parlamentului. Atenţie, este vorba atât de miniştrii parlamentari, cât şi de cei neparlamentari! Apoi, dreptul de a cere începerea urmăririi penale este dat nu Camerei din care respectivul ministru face parte, ci ambelor Camere, care vor trebui să decidă în şedinţă comună.
Evident că, la pachet, preşedintele nu va mai avea nici posibilitatea să-l suspende din funcţie pe premierul sau ministrul împotriva căruia a fost începută urmărirea penală (acest drept va reveni tot celor două Camere).
„Se ajunge la construirea unei super-imunităţi pentru miniştri, care, protejaţi fiind de Parlament, sunt feriţi de rigorile legii“, aprecia expertul anticorupţie Laura Ştefan într-un raport al Expert Forum pe tema proiectului de revizuire a Constituţiei.
5. Numirea unor miniştri controversaţi nu va putea fi blocată. Preşedinţii aleşi după revizuirea Constituţiei nu vor avea nici posibilitatea de a refuza numirea în funcţia de ministru a unor persoane controversate. Alineatul introdus de USL este inspirat, în mod evident, de episodul Norica Nicolai, a cărei numire în fruntea Ministerului Justiţiei a fost refuzată de actualul preşedinte pe motiv de „mapă profesională“. Chemată să se pronunţe asupra conflictului dintre palate (Cotroceni şi Victoria), Curtea Constituţională spunea, în 2008, că şeful statului poate refuza, o singură dată şi motivat, propunerea făcută de premier. Astfel de situaţii nu vor mai exista în baza Constituţiei revizuite.
6. Miniştrii, demişi de Parlament. Prin noua Constituţie, votarea de către Parlament a unei moţiuni simple împotriva unui ministru atrage automat revocarea acestuia de către prim-ministru. La ora actuală, votarea unei moţiuni simple împotriva unui ministru nu atrage schimbarea acestuia. Delegaţii Comisiei de la Veneţia s-au arătat sceptici cu privire la soluţia revocării unui ministru prin aprobarea unei moţiuni simple, măsură care ar trebui să fie atributul Guvernului.
7. Portiţă de salvare pentru parlamentarii penali. Potrivit proiectului USL de revizuire a Constituţiei, de urmărirea şi trimiterea în judecată a senatorilor şi deputaţilor nu se va mai ocupa doar Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. De asemenea, nu doar ICCJ va avea competenţa de judecată, ci şi instanţele comune. „Singura explicaţie care poate fi oferită pentru această schimbare ţine de dorinţa aprinsă a parlamentarilor de a evita ICCJ care a început să pronunţe pedepse exemplare în cazurile care ajung în faţa sa“, este explicaţia expertului anticorupţie Laura Ştefan în acelaşi raport Expert Forum.
Pe lista demnitarilor condamnaţi de ICCJ se găsesc nume precum Adrian Năstase şi Relu Fenechiu.
8. Referendumul, la mâna Parlamentului. Potrivit proiectului de revizuire, preşedintele sau cel puţin 250.000 de cetăţeni cu drept de vot “pot cere poporului să îşi exprime voinţa cu privire la probleme de interes naţional, cu excepţia celor referitoare la revizuirea Constituţiei”. Iniţierea referendumului se aprobă însă de către Parlament, cu votul majorităţii membrilor săi.
Consiliul Legislativ susţine că este “discutabilă” soluţia prin care este acordată o poziţie supremă Parlamentului în raport cu voinţa poporului, “respectiv necesitatea existenţei aprobării Parlamentului pentru iniţierea referendumului”.
Semne de întrebare a ridicat şi eliminarea posibilităţii unui referendum pentru revizuirea Constituţiei. “Prin această interdicţie se doreşte evitarea în viitor a unor situaţii constrângătoare pentru parlamentari rezultate din votul popular – de tipul celor generate de referendumul din 2009”, se apreciază într-un material elaborat de Expert Forum.
9. Dizolvarea Parlamentului, aproape imposibilă. Pe actuala Lege fundamentală, dizolvarea Parlamentului poate fi decisă de preşedinte numai cu îndeplinirea unor condiţii: 1. După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare; 2. Dacă Legislativul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi 3. După respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. Cu alte cuvinte, şi acum sunt foarte greu de îndeplinit, cumulativ, condiţiile pentru dizolvarea Parlamentului. Ei bine, proiectul USL reduce la 30 de zile termenul condiţiei a doua şi înjumătăţeşte solicitările de învestitură de la condiţia a treia, dar introduce un articol nou, potrivit căruia hotărârea de dizolvare „este adoptată cu votul a două treimi dintre membrii fiecărei Camere“. Adică, Parlamentul trebuie să fie de acord cu dizolvarea sa.
Consiliul Legislativ a atras atenţia că modificările propuse sunt în contradicţie cu alte articole din Constituţie (referitoare la procedura învestirii Guvernului).
10. Şefii DNA şi DIICOT, numiţi de Senat? Deşi liderii USL au spus că vor ca Senatul să joace în viitor rolul de for de reprezentare a regiunilor, proiectul de revizuire a Constituţiei arată altceva. Mai precis, Senatul capătă dreptul de a numi sau a alege, după caz, preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului Legislativ, preşedintele Consiliului Economic şi Social, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, consilierii Curţii de Conturi, dar şi pe „reprezentanţii oricărei alte autorităţi sau instituţii publice aflate sub control parlamentar sau care, potrivit legii, prezintă Senatului rapoarte sau alte dări de seamă privind propria activitate“.
Potrivit Expert Forum, această ultimă generoasă formulare va legitima, după revizuirea Constituţiei şi după adoptarea unor legi prin care diferite instituţii să fie obligate să depună rapoarte către Senat, dreptul Camerei Superioare de a numi conducerile acestor instituţii. „Şi azi, Ministerul Public, DNA şi DIICOT transmit rapoarte anuale privind propria activitate către ministrul Justiţiei, care apoi le prezintă Parlamentului. După intrarea în vigoare a noii Constituţii se va putea argumenta că Senatul trebuie să numească şefii acestor structuri“, atenţiona raportul Expert Forum.
11. Suspendarea preşedintelui rămâne la cheremul Parlamentului. La capitolul privind suspendarea şefului statului, proiectul USL de revizuire a Constituţiei nu aduce decât o completare, în sensul introducerii variantei de dizolvare a Parlamentului. Mai precis, dacă referendumul de demitere este declarat valid, dar propunerea de demitere nu întruneşte majoritatea de 50% plus unu din voturile valabil exprimate, Parlamentul va fi dizolvat, iar în 45 de zile vor fi organizate alegeri anticipate.
Preşedintele Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio, arăta însă, în luna octombrie 2013, că trebuie evitată confuzia între responsabilitatea legală şi cea politică. „Doar responsabilitatea legală ar trebui să fie baza pentru o suspendare“, preciza Buquicchio. Acesta mai spunea că iniţiativa suspendării trebuie să aparţină Parlamentului, dar „decizia ar trebui să fie a unei instanţe“. La începutul lunii decembrie 2013, premierul Victor Ponta transmitea Comisiei de revizuire a Constituţiei să includă în proiectul de modificare observaţiile Comisiei de la Veneţia.
12. CCR nu va mai controla hotărârile Parlamentului. Parlamentarii au eliminat reglementarea potrivit căreia CCR poate primi atribuţii suplimentare faţă de cele din Constituţie, prin lege organică.
“De fapt, ceea ce se urmăreşte prin această modificare este eliminarea controlului de constituţionalitate al CCR asupra hotărârilor Parlamentului”, se afirmă în raportul Expert Forum.
Legea privind controlul hotărârilor Parlamentului de către CCR a fost votată în 2010, la iniţiativa PSD. În 2012, Guvernul Ponta a anulat acest drept al CCR, prin ordonanţă de urgenţă, dar majoritatea USL a renunţat la această reglementare, în urma presiunilor externe.
Paşii de parcurs
Pe 27 ianuarie, Comisia de revizuire se reuneşte pentru a discuta şi a introduce în proiect observaţiile informale formulate de reprezentanţii Comisiei de la Veneţia, Consiliului Legislativ şi ai uniunilor profesionale.
La sfârşitul lunii ianuarie – începutul lunii februarie va fi gata al doilea proiect de revizuire, care va fi trimis Comisiei de la Veneţia şi Curţii Constituţionale. Comisia de la Veneţia se va reuni pe 21-22 martie, dar evaluarea finală era programată pentru luna iunie. CCR are zece zile să se pronunţe.
Forma finală a proiectului trebuie să fie adoptată de Parlament, după care pleacă iar la Curtea Constituţională (care are, de data aceasta, cinci zile la dispoziţie).
Dacă CCR decide că nu au fost depăşite limitele revizuirii, se convoacă referendum, în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului (de unde rezultă că proiectul nu trebuie adoptat de Parlament mai devreme de 24 aprilie).
„Nu văd cum pot ţine cont de recomandările Comisiei de la Veneţia, deoarece acestea vor fi formulate, în formă finală, de-abia în iunie. Ce s-a spus până acum au fost comentarii informale. Avem de-a face cu o chestiune făcută iar pe picior, lucru cu atât mai grav cu cât textul iniţial al proiectului de revizuire este dezastruos.“
Laura Ştefan, expert anticorupţie
Este o Constituţie prin adoptarea căreia nu vor creşte libertăţile cetăţeneşti şi care acordă garanţii suplimentare de protecţie parlamentarilor. De asemenea, nu rezolvă o serie de conflicte de natură instituţională.“
Ioan Stanomir, profesor de drept constituţional
