Iarna aceasta a fost una dintre cele mai călduroase la nivel planetar de la începerea măsurătorilor meteorologice, în anul 1880, anunță Administrația Aeronautică și Spațială din SUA (NASA).
Recordurile din iarna anului trecut au rezistat doar ca să fie detronate de altele mai mari în 2016, scenariu care se repetă de peste un deceniu, de parcă Pământul s-ar afla la un fel de olimpiadă termică. Datele statistice arată că 15 din cei mai călduroși 16 ani au început în 2001. De pildă, temperaturile medii din 2014, care au fost mai ridicate decât cele din anii precedenți, au crescut în 2015 cu 0,13 grade Celsius. Cercetătorii care urmăresc temperaturile din întreaga lume afirmă că șansele ca aceste date să fie corecte sunt de 94%, deoarece anumite stații meteorologice sunt mutate, astfel că există un procent mic de rezervare.
„Schimbările climatice reprezintă provocarea generației noastre, iar munca depusă de NASA în această problemă importantă afectează fiecare persoană de pe Pământ”, afirmă Charles Bolden, administratorul NASA. Bolden consideră că datele termice puse la dispoziție de agenția spațială ar trebui să determine mai multă responsabilitate, astfel încât politicile la nivel internațional să fie adaptate pentru a lupta cu aceste modificări.
De la sfârșitul secolului XIX și până acum, temperatura medie înregistrată la suprafața Pământului a crescut cu aproximativ un grad Celsius (1,8 Fahrenheit), schimbare determinată în mare măsură de concentrația de dioxid de carbon din atmosferă, dar și din cauza altor emisii de gaze produse de umanitate, cred cercetătorii. Cea mai mare parte a încălzirii a avut loc în ultimii 35 de ani, anul trecut fiind primul în care media a crescut cu un grad Celsius față de cea dintre anii 1880-1899. Dinamica meteorologică are impact semnificativ numai în anumite regiuni, astfel că nu toate zonele de pe glob înregistrează aceleași creșteri termice. De pildă, doar în 48 de state din SUA s-au înregistrat temperaturi-record în 2015.
NASA analizează temperaturile de pe glob cu ajutorul a 6.300 de stații meteorologice, printre care multe sunt amenajate pe vapoare sau pe balizele ecologice care înregistrează temperaturile din aer și apă pe mările și oceanele lumii.
Din 1995 în 2015/2016
Luna februarie a adus și în România temperaturi ridicate în întreaga țară, dar mai ales în sud și în Capitală. Potrivit datelor oferite de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), limitele normale pentru această perioadă au fost depășite cu 15 sau chiar 16 grade Celsius. Recordurile de temperatură ale lunii februarie au fost înregistrate în anul 1995, atunci când la Medgidia, în Dobrogea, termometrul a arătat 26 de grade Celsius, iar la București 23. Și în luna ianuarie din acest an temperaturile înregistrate au fost mai ridicate decât cele normale, deși au fost și zile cu ger. Situația se repetă și la începutul lui martie, luna debutând cu temperaturi ridicate pentru această perioadă în toate regiunile țării.
Impactul încălzirii globale se reflectă în fenomene meteorologice extreme cu precipitații anormal de mari sau secetă, ambele având un rol necruțător asupra culturilor agricole. Dacă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră nu se va realiza în cele din urmă, culturile agricole din întreaga lume nu vor putea ține pasul cu consumul, datorat creșterii populației. Potrivit AFP, până în anul 2050 omenirea s-ar putea confrunta cu o scădere a cantității de alimente cu 3,2%, ba chiar 4% în cazul fructelor și al legumelor. Deși aceste cifre par modeste, cercetătorii afirmă că un consum redus de fructe și legume poate duce la apariția malnutriției în anumite regiuni ale globului.
Anul trecut, în cadrul Conferinței internaționale privind schimbările climatice (COP21) organizată la Paris, cele 195 de țări reprezentate și-au luat angajamentul de a reduce gradul emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2030. Guvernele au convenit să mențină creșterea temperaturilor medii la nivel mondial sub 2 grade Celsius, prezentând planuri de acțiune naționale în vederea reducerii emisiilor. Ba mai mult, au promis că vor comunica la fiecare cinci ani progresele pentru realizarea acestor planuri. Însă aceste promisiuni sunt greu de ținut, dacă ne gândim numai la prețul barilului de petrol, care a scăzut sub 30 de dolari, situație care va încuraja consumul generator de gaze cu efect de seră, dar care va descuraja și costisitoarele investițiile în resursele verzi.
Alertă
Groenlanda se topeşte
Rata de topire a ghețarilor din Groenlanda a crescut în ultimul deceniu odată cu temperaturile, care sunt mai mari acum cu 0,74 de grade Celsius față de cele din deceniul trecut, însă aici se mai petrece un alt fenomen. Suprafața gheții devine tot mai închisă la culoare datorită cenușii generată de focurile naturale, astfel că aceasta, tot mai închisă la culoare, absoarbe cu până la 2% mai multă energie solară. Coeficientul de reflexie al gheții va continua să scadă cu aproximativ 10% până la sfârșitul acestui secol, potrivit studiilor.
