Într-o telegramă a ambasadei SUA de la Bucureşti, din 2006, oficialii americani consemnează momentul când preşedintele Traian Băsescu a condamnat oficial, în plenul Parlamentului, regimul comunist. Citiţi în continuare, în traducerea integrală a telegramei, preluată de la kamikazeonline.ro, care a fost momentul în care s-a decis Traian Băsescu să condamne comunismul şi de ce considerau diplomaţii americani că Mircea Geoană a fost pus, în momentul prezentării raportului comisiei prezidenţiale, într-o situaţie dificilă:
DECL: 12/19/2016
TAGURI: PGOV, PREL, SOCI, RO
SUBIECT: Rupere de trecut: problemele preşedintelui Băsescu – condamnarea oficială a regimului comunist în România
Clasificat de: Consilierul pe probleme politice Ted Tanoue pentru motivele 1.4 (b) şi (d).
1. (C) Sumar: În cadrul unei sesiuni speciale a parlamentului, preşedintele Traian Băsescu a condamnat public regimul comunist care a condus România între 1945 şi 1989 ca fiind „ilegal şi criminal” şi le-a cerut scuze oficial victimelor sale. Evenimentul a fost marcat prin publicarea unui raport despre crimele comise în timpul comunismului, redactat de o comisie prezidenţială condusă de politologul Vladimir Tismăneanu. Evenimentul a fost marcat de numeroase întreruperi provocate de Corneliu Vadim Tudor cu susţinerea tacită a PSD. Analiştii şi publicul susţin că aceasta a fost o mult-aşteptată rupere de trecut într-o ţară care ani la rând după Revoluţia din 1989 a rămas sub influenţa foştilor comunişti. Decizia lui Băsescu de a-şi crea o agendă anticomunistă l-a deranjat pe liderul PSD, Mircea Geoană, pentru că l-a forţat să strângă rândurile în jurul fostului şef al PSD, Ion Iliescu, în loc să adopte o atitudine mai reformistă. Sfârşitul sumarului.
2. (SBU) În săptămâna în care românii au comemorat cea de-a şaptesprezecea aniversare a evenimentelor din decembrie 1989 când a fost răsturnat regimul lui Nicolae Ceauşescu, Traian Băsescu a prezidat o şedintă specială, pe data de 18 decembrie, care a condamnat ferm perioada comunistă din România. Caracterizând epoca comunistă ca fiind „nelegitimă şi criminală”, Băsescu a spus că României i-au fost furaţi cincizeci de ani din istoria modernă de către regimul comunist. El a adăugat că sistemul comunist s-a bazat pe represiune, intimidare, umilire şi corupţie şi le-a cerut scuze oficial victimelor dictaturii comuniste din partea statului român.
3. (SBU) Sesiunea a fost marcată de un raport de 663 de pagini al Comisiei Prezidenţiale pentru Studiul Dictaturii Comuniste în România, creată în aprilie 2006 şi condusă de politologul american de origine română, Vladimir Tismăneanu, şi din comisie au făcut parte scriitori importanţi, istorici şi sociologi, inclusiv mulţi disidenţi din perioada comunistă. Urmărind temele importante ale raportului, Băsescu a făcut o înşiruire a crimelor regimului comunist, inter alia (n.r. printre altele): abandonarea interesului naţional în cedarea controlului României către Uniunea Sovietică în 1945; distrugerea partidelor politice; lichidarea elitelor precomuniste; persecutarea minorităţilor entice, religioase, culturale şi sexuale şi a ţăranilor care s-au opus colectivizării; deportări forţate; reprimării dure după protestele anticomuniste din 1956, 1977 şi 1987; politicile demografice ale lui Ceauşescu; şi masacrarea cetăţenilor în timpul revoluţiei din decembrie 1989.
4. (SBU) Băsescu a prezentat şi câţiva paşi care ar trebui făcuţi în continuare, recomandaţi de comisie, printre care stabilirea unei Zile comemorative şi crearea unui monument naţional pentru victimele represiunii comuniste şi construirea unui Muzeu Naţional al Dictaturii Comuniste. El a convenit că ar trebui anulate sentinţele de condamnare care au la bază decizii politice şi că persoanele care au fost expulzate de regimul comunist să-şi recapete cetăţenia. Băsescu a spus că este de acord cu deschiderea accesului la arhivele din perioada comunistă şi crearea unui manual referitor la aceeaşi perioadă, bazat pe raportul comisiei. Totuşi, Băsescu a refuzat să îndemne Parlamentul să adopte o lege a lustraţiei aşa cum recomandă autorii raportului.
5. (SBU) În raportul comisiei apar şi numele unor foşti lideri comunişti importanţi, Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Nicolae Ceauşescu şi este menţionat şi Ion Iliescu, fost secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist şi ministru al Tineretului la începutul anilor ’70, ca fiind „un ideolog comunist” de frunte. Iliescu a fost o persoană importantă a tranziţiei de după 1989, fiind preşedinte între 1989-1996 şi 2000-2004 şi a fost fondatorul (iar acum preşedintele de onoare) al Partidului Social Democrat, aflat acum în opoziţie. În raport se mai menţionează că „epoca de aur” din timpul lui Ceauşescu a fost susţinută de un imens aparat de propagandă, care îi cuprindea şi pe „poeţii de curte” Adrian Păunescu şi Corneliu Vadim Tudor – ambii personalităţi importante după 1989 ale politicii româneşti. Păunescu este în prezent senator PSD şi Tudor conduce Partidul România Mare, formaţiune extremistă naţionalistă.
6. (C) Câteva partide politice care au avut legături cu Partidul Comunist – PRM, PSD şi Partidul Conservator (condus de fostul agent al Securităţii Dan Voiculescu) – au denunţat raportul ca fiind un document „politic” care exprimă punctul de vedere al preşedintelui şi nu pe cele ale Parlamentului român. În timpul lungului discurs de o oră al preşedintelui, membrii PRM dirijaţi din Parlament de Tudor au huiduit, au fluierat şi au scandat în încercarea de a-i distrage atenţia preşedintelui. Tacticile de perturbare păreau să aibă susţinerea tacită a preşedintelui Senatului Nicolae Văcăroiu (PSD) care a refuzat să le ceară parlamentarilor să se calmeze sau să-i scoată afară din sală pe scandalagii. (Notă: într-o conversaţie cu consilierul pe probleme politice, secretarul general al PSD Titus Corlăţean a repetat că partidul său nu este de acord cu raportul, argumentând că Băsescu a vrut să scindeze PSD încercât să determine noua conducere să se poziţioneze împotriva lui Iliescu. Corlăţean a insistat – într-un mod care părea lipsit de sinceritate – că Văcăroiu nu a restabilit ordinea în Parlament pentru că „s-a temut pentru siguranţa sa personală”.)
7. (C) Într-o întâlnire ulterioară cu Ambasadorul şi consilierul pe probleme politice, şeful comisiei prezidenţiale, Vladimir Tismăneanu, a caracterizat zarva din Parlament ca fiind una „în stil sovietic”, adăugând că este evident că România mai are multe de făcut pentru a îndepărta toate reziduurile modelelor comportamentului comunist din politică, economie şi presă. Tismăneanu a spus că incidentul părea după toate aparenţele să fie „foarte bine planificat”, fiindcă absenţele evidente ale liderului PSD Mircea Geoană şi a preşedintelui Camerei Deputaţilor Bogdan Olteanu sugerează că ei ştiau dinainte de aceste întreruperi. Tismăneanu a argumentat că încercările de întrerupere a discursului lui Băsescu au reprezentat un calcul greşit din partea PRM şi PSD din moment ce Băsescu a câştigat credibilitate susţinând această cauză. Noul lider al PSD Geoană nu a reuşit nici el să profite de ocazie şi să se delimiteze de Iliescu, în schimb s-a poziţionat în rolul de „trompetă” a lui Iliescu. Menţionând că Iliescu a fost cel care i-a acordat liderului PRM cel mai mare ordin civil al României – „Steaua României”, Tismăneanu a spus că acest lucru demonstrează că este uneori greu să faci diferenţa între extrema dreaptă şi extrema stângă în politica românească.
8. (C) Tismăneanu a spus că Biserica Ortodoxă a atacat vehement acest raport. Serviciile de Securitate au fost blmate pentru că au permis membrilor comisiei să vadă dosarele despre activităţile bisericii ortodoxe, iar în cele din urmă au descoperit dovezi evidente ale unei colabrări „sută la sută” între biserică şi regimul comunist. Tismăneanu l-a descris pe Băsescu ca fiind o persoană – chiar reticentă – care a pus târziu pe agendă problema decomunizării şi a spus că vizita la muzeul Holocaustului a fost momentul decisiv pentru preşedinte. Din momentul în care Băsescu a fost convins de necesitatea acestui efort, a sprijinit fără rezerve eforturile comisiei. Tismăneanu a mai adăugat că decizia prezidenţială de condamnare a comunismului a marchează dorinţa lui Băsescu de a „normaliza” România prin reconcilierea cu trecutul comunist.
9. (C) Cometariu: Condamnarea oficială a comunismului făcută de preşedintele Băsescu a fost binevenită şi, în orice caz, mult timp aşteptată; încercările anterioare ale politicienilor români reformişti s-au pierdut în perioada postcomunistă. O asemenea declaraţie sinceră asupra trecutului României nu a fost niciodată o prioritate în timpul multiplelor preşedinţii ale lui Ion Iliescu. În timp ce acesta a fost un moment de cumpănă pentru România, reacţiile negative venite din partea PRM, PSD, PC şi a altor jucători inclusiv biserica ortodoxă subliniază că subiectul este încă unul sensibil şi sugerează că eforturile de decomunizare mai au cale lungă de făcut. Majoritatea partidelor politice din România, serviciile secrete, justiţia, administraţia locală şi centrală şi alte sectoare, inclusiv presa şi biserica continuă să fie dominate de fostul aparat de stat, ofiţeri de Securitate şi alţi reprezentanţi de vârf ai elitei de dinainte de 1989. Pe lângă meritele evidente, decizia lui Băsescu de a avea o agendă anticomunistă a fost şi o mişcare politică bună, punându-i din nou în devensivă pe rivalii de la PSD. În ultimii doi ani, PSD, sub conducerea „reformiştilor” precum Mircea Geoană au încercat să se repoziţioneze ca fiind un partid post-modern şi euro-socialist. Lansarea raportului comisiei de către Băsescu l-a pus pe Geoană într-o situaţie complicată: fie să se distanţeze public de moştenirea comunistă a PSD sau să strângă rândurile în jurul preşedintelui „de onoare”, Iliescu. Aparent, Geoană a ales a doua variantă, dezamăgindu-i pe mulţi care sperau să vadă o politică mai îndrăzneaţă. După cum ne-a spus Cristian Tudor Popescu, în privat, la câteva zile după sesiunea parlamentară: „Sunt prieten cu Mircea (Geoană) de douăzeci de an, dar şi-a făcut rău. Este aceeaşi problemă ca întotdeauna – este indecis.” Sfârşitul comentariului.
