Băncile europene se vor putea împrumuta în dolari în cantităţi nelimitate, însă bugetele de stat încă mai caută soluţii de finanţare.
Fierberea de pe pieţele financiare s-a liniştit, temporar, după ce principalele bănci centrale ale lumii au căzut de acord să furnizeze lichiditate nelimitată pentru băncile comerciale. Rezerva Federală (Fed) a Statelor Unite, Banca Centrală Europeană (BCE), Banca Angliei, Banca Japoniei, Banca Naţională a Elveţiei şi Banca Canadei au anunţat că vor lua măsuri coordonate pentru prevenirea unui deficit de lichidităţi în sistemul financiar mondial.
Concret însă, doar Fed furnizează lichidităţi nete în sistem, după ce Banca Centrală Europeană a refuzat să tipărească bani pentru a monetiza datoriile suverane şi pentru a întări bilanţurile băncilor. Excesul de lichiditate în dolari este de natură să întărească euro şi să ajute la creşterea tuturor burselor. Banii ajută la salvarea băncilor europene, de a căror sănătate depinde inclusiv stabilitatea economiei americane, însă efectul pozitiv asupra datoriilor de stat este indirect şi foarte limitat. În continuare, Europa va trebui să găsească o soluţie pentru a limita escaladarea costurilor finanţării, iar summitul din 9 decembrie este considerat decisiv în acest sens.
Orice, dar să nu tipărim
Totuşi, Germania continuă să se opună măsurilor despre care consideră că ar echivala cu socializarea pagubelor şi presează pentru schimbări de natură politică. Liderii coaliţiei care susţine guvernul condus de cancelarul Angela Merkel au stabilit, joi, că opoziţia Germaniei la propunerea de introducere de obligaţiuni comune pentru zona euro nu este negociabilă, a declarat ministrul Economiei, Philipp Roesler, citat de Reuters. „Nu suntem pregătiţi să primim schimbări ale tratatului UE în schimbul unor măsuri pe care le vor alte state europene, precum obligaţiuni ale zonei euro. Toţi trei respingem clar şi direct această idee”, a spus ministrul în timpul unei conferinţe în care a prezentat propuneri pentru schimbarea tratatului.
Merkel face presiuni asupra altor lideri europeni pentru schimbări ale tratatului UE cu scopul de a rezolva criza datoriilor suverane şi de a creşte integrarea economică dintre membrii uniunii monetare. Ajungerea la un acord este dificilă. Germanii vor ca executivul comunitar să poată trimite în faţa Curţii Europene de Justiţie statele care încalcă grav regulile privind deficitul bugetar, dar Franţa se opune. Roesler a afirmat, de asemenea, că liderii coaliţiei au convenit că ar fi greşit să pună presiune asupra Băncii Centrale Europene (BCE) pentru un rol mai amplu în combaterea crizei datoriilor, iar independenţa instituţiei trebuie menţinută. Ministrul a susţinut şi necesitatea unor sancţiuni mai puternice pentru statele care încalcă regulile de deficit şi a declarat că îngheţarea plăţilor din fondurile structurale ale UE este o opţiune, precum şi retragerea drepturilor de vot şi implicarea UE în planificarea bugetelor.
BCE sugerează că poate fi flexibilă
Banca Centrală Europeană (BCE) este pregătită să sprijine mai puternic lupta împotriva crizei datoriilor, dacă liderii politici se pun de acord săptămâna următoare asupra unui control mai strict al bugetelor celor 17 state membre ale uniunii monetare, a indicat preşedintele BCE, Mario Draghi. Într-un discurs la numai o zi după ce miercuri şase mari bănci centrale, printre care şi BCE, au anunţat măsuri coordonate pentru asigurarea de finanţări în dolari băncilor europene, Draghi a prezentat o imagine sumbră a sistemului bancar, potrivit Reuters.
„Cred că uniunea noastră politică şi monetară are nevoie de o nouă consolidare fiscală, o reaşezare a regulilor fiscale împreună cu angajamentele fiscale care trebuie asumate de guvernele din zona euro. Am putea fi întrebaţi dacă o consolidare fiscală ar fi suficientă pentru a stabiliza pieţele şi în ce fel o viziune credibilă pe termen lung poate ajuta pe termen scurt. Răspunsul nostru este că cel mai important element care trebuie restabilit este credibilitatea. Alte părţi ar putea urma, dar contează ordinea”, a declarat şeful BCE în Parlamentul European.
Draghi nu a precizat ce măsuri ar putea lua BCE, dar instituţia se află sub o presiune uriaşă din partea politicienilor şi pieţei financiare să accelereze achiziţiile de obligaţiuni ale statelor cu probleme din zona euro sau să împrumute bani FMI pentru susţinerea Italiei şi Spaniei.
Se prelungesc măsurile de avarie
Autorităţile de reglementare ale Uniunii Europene au extins până la îmbunătăţirea condiţiilor de pe piaţa financiară regulile care permit statelor membre să salveze băncile cu probleme, transmite Reuters.
„Intenţionam să pun capăt acestui regim de criză în această lună. Dar, începând din vară, am fost forţat să mă răzgândesc, având în vedere tensiunile mai puternice de pe pieţele datoriilor suverane şi transmisia acestora pe pieţele interbancare”, a declarat în timpul unei conferinţe de presă comisarul UE pentru Competiţie, Joaquin Almunia, subliniind că aceste reguli au fost deja extinse anterior cu 12 luni până la sfârşitul acestui an.
