» Presedintele rus, Dmitri Medvedev, a anuntat ieri, intr-o declaratie solemna la televizor, ca Rusia recunoaste independenta celor doua regiuni separatiste ale Georgiei, Abhazia si Osetia de Sud.
"Am semnat decretele privind recunoasterea de catre Rusia a independentei Osetiei de Sud si Abhaziei", anunta Medvedev adaugand ca "Rusia cheama alte state sa-i urmeze exemplul". El a insarcinat Ministerul de Externe sa puna in functiune relatiile diplomatice.
Casa Alba estimase luni ca destinul regiunilor separatiste georgiene nu depinde de "decizia unei singure tari", statutul lor viitor fiind "subiect pentru negocieri pacifiste si discutii intre parti" incluzand locuitorii celor doua regiuni, Georgia si ONU, si a facut apel la respectarea integritatii teritoriale a Georgiei. In acest context, din ce in ce mai tensionat, Washingtonul a anuntat o reexaminare a "ansamblului relatiei sale" cu Rusia. Franta, care asigura presedintia UE, a calificat ieri decizia Moscovei drept "regretabila" si si-a exprimat "atasamentul fata de integritatea teritoriului georgian". Italia a reactionat precizand ca decizia Rusiei "nu se sprijina pe un cadru juridic international", iar la Berlin, cancelarul german Angela Merkel a reafirmat "dreptul Georgiei de a-si conserva integritatea sa teritoriala", principiul integritatii teritoriale fiind un pilon al relatiilor internationale.
La Geneva, Georgia a acuzat ieri Rusia in fata Conferintei pentru dezarmare a ONU ca a utilizat bombe cu fragmentatie in mod nediscriminatoriu contra civililor. Armata rusa a folosit rachete Iskander, Tocika-U, Grad si Urgan, armate cu bombe cu fragmentatie. ONG-ul american Human Right Watch a declarat ca detine dovezi in acest sens.
In Osetia de Sud, autoritatile separatiste anuntau tensiuni in sudul acestei regiuni, precizand ca fortele locale "alungau politistii georgieni". Potrivit reporterilor AFP, ziaristii care incercau sa iasa din capitala Tkinvali erau sistematic respinsi de militiile separatiste osetine. Intre timp, buldozerele au redus la ruine majoritatea caselor incendiate din localitatile populate cu georgieni de la periferia de nord din Tkinvali, anuntandu-i astfel pe locuitori ca nu vor mai putea reveni vreodata acasa. La Moscova, presedintele comitetului de anchete al procuraturii generale a confirmat "faptele de genocid" in Osetia de Sud in urma operatiunii militare georgiene in teritoriul separatist prorus.
Distrugatorul american USS McFaul si vasul de coasta american Dallas, incarcate cu ajutoare umanitare, erau asteptate miercuri in portul Poti din vestul Georgiei, unde sunt stationati soldati rusi. "La cererea guvernului georgian, ajutoarele umanitare vor fi livrate in Poti". Astfel, fortele militare ruse si americane s-ar putea afla fata in fata in Georgia pentru prima oara de la debutul conflictului ruso-georgian.
Expertii arata ca preocuparea Rusiei fata de "nivelul de activitate extrema" al fortelor navale ale NATO in Marea Neagra reflecta faptul ca se stie vulnerabila in acest spatiu. Marea Neagra este absolut critica pentru apararea rusa. In prezent, in numele ajutorului umanitar pentru Georgia, in aceste ape se afla noua nave de razboi provenind din SUA, Polonia, Spania, Turcia, Bulgaria si Romania, iar Rusia acuza Vestul ca isi intareste pozitiile navale in ceea ce considera zona sa de influenta.
» Richard Lugar, la Bucuresti
Senatorul american Richard Lugar, liderul republican din Comisia senatoriala pentru relatii internationale, condusa de Joseph Biden, soseste astazi la Bucuresti, in cadrul unui turneu diplomatic care include escale in Franta, Georgia, Azerbaidjan, Turcia, Romania, Ungaria, Ucraina, Germania si intalniri la sediile NATO si UE.
Dupa Turcia, senatorul ajunge in Romania, unde se intalneste cu presedintele Basescu, cu primul ministru, cu ministrul de Externe si cu alti oficiali. Ulterior va pleca in Ungaria, urmand traseul preconizatei conducte Nabucco. Dupa intalnirea de la Baku din 25 august cu presedintele azer Ilham Aliev, senatorul Lugar declara, referindu-se la importanta acestei tari, ca "Azerbaidjanul este tara ce protejeaza securitatea surselor energetice pentru intreaga lume".
De altfel, senatorul preciza ca discutiile se vor focaliza asupra "aliantei transatlantice pentru securitate". Securitatea energetica trebuie sa preocupe democratiile de ambele parti ale Atlanticului, care ar trebui sa elaboreze o strategie energetica comuna si credibila, menita sa diversifice sursele de energie, sa stabileasca un cadru colectiv de abordare a Rusiei si sa "refuze sa tolereze utilizarea energiei ca instrument de presiune". Absenta unei astfel de strategii colective va duce la cresterea diviziunilor in Europa.