Săptămâna trecută a început la Londra un proces care poate să arunce în aer întreaga Rusie. Boris Berezovski, fostul mogul media aflat în exil în Marea Britanie l-a dat în judecată pe Roman Abramovici pentru 6,5 miliarde dolari. Indiferent cine va câştiga, un lucru va ieşi la lumină din acest proces: dimensiunea colosală a corupţiei de la Moscova.
În 1995, sub preşedinţia lui Boris Elţin, guvernul rus, aflat în disperată nevoie de lichidităţi, a lansat un program numit „împrumuturi contra acţiuni”. Sub acest program, milionarii ruşi puteau să împrumute bani guvernului, iar în schimbul acestor împrumuturi li se ofereau acţiuni la preţuri foarte mici în companiile de stat. Licitaţiile erau controlate strict de Kremlin şi câştigătorii erau aleşi dintre susţinătorii lui Elţin. Berezovski, fost profesor de matematică şi cel mai mare dealer auto din Rusia la vremea respectivă, a înţeles foarte repede acest lucru. S-a împrietenit cu Tatiana Diacenko (actualmente Iumaseva), fiica lui Elţin şi o dată ajuns în cercul intim al lui Elţin, l-a convins să îi vândă 49% din televiziunea de stat ORT. Alegerile prezidenţiale din 1996 se apropiau, iar Elţin se afla la peste 20 de procente în urma candidatului comunist Ghenadi Ziuganov, care promitea confiscarea averilor şi naţionalizarea economiei. Numai că ORT pierdea bani şi avea nevoie de finanţare pentru a putea fi un instrument electoral eficace.
În perioada respectivă, Berezovski a întâlnit la bordul unui yaht, aflat într-o croazieră în Caraibe, un tânăr om de afaceri de 29 de ani din Siberia. Roman Abramovici, un orfan născut într-un orăşel din Siberia, după ce a produs o vreme răţuşte de plastic, s-a transformat în intermediar pe piaţa petrolului. În croaziera amintită, Abramovici i-a propus lui Berezovski un plan de afaceri. Cu ajutorul programului „împrumuturi contra acţiuni” şi sub protecţia Kremlinului, cei doi urmau să separe două companii – una de foraj şi o rafinărie – de gigantul petrolier de stat Rosneft şi să o privatizeze. În felul acesta s-a născut Sibneft şi o afacere care i-a adus lui Abramovici cele 13 miliarde de dolari pe care le deţine în prezent. Berezovski pretinde că înţelegerea verbală a fost ca Abramovici să deţină 50% din Sibneft, iar el împreună cu oligarhul georgian Badri Patarkatisvili să îşi împartă restul.
Intră în scenă Putin
În august 1999, Elţin îl numeşte prim-ministru pe Vladimir Putin. De Crăciun anunţă că demisionează iar din poziţia de preşedinte interimar, Putin câştigând cu 73% alegerile din primăvara lui 2000. Are loc o celebră reuniune la Kremlin, în care Putin le propune oligarhilor un târg: pot să îşi continue afacerile atâta vreme cât nu se amestecă în politică. Berezovski şi Hodorkovski refuză, dar Abramovici acceptă. Televiziunile şi ziarele lui Berezovski încep să-l critice pe Putin. În scurtă vreme devin ţinta raidurilor poliţiei, sunt acuzate de fraude fiscale, confiscate şi re-naţionalizate. Acelaşi lucru se întâmplă cu compania lui Hodorkovski, Yukos. Berezovski pretinde acum că, în aceste condiţii, Abramovici l-a forţat în 2001 să-i vândă 21,5% din Sibneft pentru 1,3 miliarde de dolari, mult sub preţul pieţei. În scurtă vreme, Abramovici avea să fugă la Londra unde cere azil politic, Hodorkovski este arestat şi continuă să se afle şi azi într-o închisoare la graniţa cu China, iar patru ani mai târziu, în 2005, Abramovici vindea 73% din Sibneft către gigantul de stat Gazprom pentru 13 miliarde de dolari. Acum, Berezovski cere jumătate din aceşti bani într-un tribunal din Londra.
Abramovici nu neagă că i-ar fi plătit lui Berezovski aproximativ două miliarde de dolari, dar pretinde că această sumă nu a fost plătită în contul dividendelor cuvenite din activitatea Sibneft, unde Abramovici susţine că Berezovski n-a contribuit nici măcar cu un cent, ci drept mită pentru a-i asigura protecţia politică a Kremlinului, ceea ce acolo se numeste krysha, „acoperişul” politic.
„Citiţi Shakespeare!”
Problema lui Berezovski este însă că în Rusia toate înţelegerile se fac verbal, iar el a rămas fără martori. Badri Patarkatisvili a murit în 2008 de atac de cord în conacul său din Anglia, după o tentativă de lovitură de stat împotriva preşedintelui georgian Mihail Saakasvili, iar Stephen Curtis, un avocat britanic care a lucrat atât pentru Berezovski, cât şi pentru Hodorkovski, a murit într-un accident de elicopter, la scurtă vreme după arestarea celui din urmă.
Potrivit Financial Times, peste jumătate din cazurile aflate pe rol la diviziunea comercială a Înaltei Curţi din Londra sunt legate de Rusia sau de fostul spaţiu sovietic. Nimeni nu neagă dimensiunile corupţiei din Rusia. Însuşi avocatul lui Abramovici, Jonathan Sumption a recunoscut în faţa curţii săptămâna aceasta că „nu este uşor pentru un avocat englez, indiferent de care parte a barei se află, să evalueze comportamentul unor oameni care trebuie să trăiască într-o astfel de lume. În experienţa noastră naţională ar trebui să ne întoarcem în secolul XV ca să găsim ceva relativ asemănător. Dacă vreţi să înţelegeţi (ce se întâmplă în Rusia), citiţi Shakespeare!”.