În faţa înalţilor responsabili ai armatei ruse, Putin şi-a exprimat voinţa de a converti petrodolarii în noi avioane de luptă şi de a întări capacităţile armatei aerului. Până în 2020, Rusia va achiziţiona 600 avioane de luptă şi 1.000 elicoptere militare şi peste de 100 milioane euro vor fi cheltuite în programul de modernizare a acestui corp.
Putin a citat două priorităţi pentru aceste cheltuieli – drone (avioane fără pilot) şi bombardiere cu rază lungă de acţiune (sau strategice). Recent, el a explicat că dronele sunt „domeniul cel mai important al dezvoltării aviaţiei şi vom avea nevoie de două tipuri de drone – în special de atac şi de explorare” şi cifra avansată pentru achiziţionarea lor este de peste 10 miliarde euro până în 2020. Vicepremierul Dmitri Rogozin preciza că Rusia continuă negocierile cu Israelul, aflat în top în acest domeniu, „în vederea unei cooperări în materie de tehnologii pentru crearea unui aparat care va putea fi utilizat şi la noi şi la ei şi chiar pentru comercializarea în terţe ţări”. Şeful statului rus vrea şi dezvoltarea unui nou bombardier strategic, pentru că „este imposibilă prelungirea la infinit a exploatării aparatelor actuale”.
Putin a subliniat că se află în curs modernizarea aerodromurilor şi a altor infrastructuri militare şi vor fi create baze aeriene noi. Obiectivul este ca înaltele tehnologii aeronautice actuale în echipamentul armatei aerului să atingă 70%. Potrivit şefului acestei armate, generalul Viktor Bondarev, peste 180 de avioane noi se vor alătura aerodromurilor militare ruse chiar în acest an. Un record absolut în istoria Rusiei.
Criză
Kremlinul anunţase anterior un ambiţios program de modernizare a armatei sale, în valoare de 537 miliarde euro până în 2020, dar el ar putea fi decalat cu trei ani din cauza crizei şi a incapacităţii industriei ruse. Marea reformă militară anunţată de Putin în campania sa prezidenţială, a lăsat motoarele în relanti. Scăderea cursului petrolului sub bara de 90 dolari/baril a forţat deja guvernul să revadă parametrii bugetului Rusiei, mereu dependent de exporturile de hidrocarburi. Fostul ministru de Finanţe, Alexei Kudrin, apreciat în mediile de afaceri, estimează că cheltuielile militare sunt supradimensionate în raport cu capacităţile bugetare şi îşi exprima îndoiala că industria militară rusă va fi capabilă să facă faţă uriaşelor comenzi ale armatei. Kudrin a părăsit guvernul toamna trecută, în mare parte din cauza dezacordului legat de costurile reformei militare.
