Coreea de Sud şi SUA au lansat ieri o nouă serie de manevre militare comune în Marea Galbenă. China le consideră „o provocare”, iar Coreea de Nord ameninţă cu represalii.
Între cele două Corei tensiunea este maximă şi schimburile de avertismente s-au înteţit în ajunul declanşării manevrelor militare comune între Coreea de Sud şi Statele Unite, botezate „Ulchi Freedom Guardian”, ce vor dura zece zile. Coreea de Nord a promis vecinei sale „cea mai severă pedeapsă”, în timp ce preşedintele sud-coreean Lee Myung-Bak a cerut Phenianului să înceteze provocările. Potrivit responsabililor militari, „Ulchi Freedom Guardian” vizează respingerea unor atacuri nord-coreene simulate, utilizând arme nucleare, rachete şi submarine. În manevre sunt implicaţi 56.000 soldaţi sud-coreeni şi 30.000 americani şi au fost mobilizate 20 de nave, între care portavionul nuclear „George Washington” şi 200 de avioane. Exerciţiul militar face parte dintr-o serie de manevre militare efectuate în comun de Coreea de Sud cu SUA, după naufragiul, în urmă cu cinci luni, al uneia din navele sale, atribuit unei torpile nord-coreene de către o comisie internaţională. Naufragiul corvetei Cheonan, la 28 martie, într-o zonă maritimă frontalieră, în care au murit 46 de marinari, a dus la exacerbarea tensiunii dintre cele două Corei, şi aşa aflată la cote majore după ce regimul comunist de la Phenian a întors spatele discuţiilor în şase – SUA, cele două Corei, China, Japonia şi Rusia – privind renunţarea la programul său nuclear. În plus, tensiunile s-au accentuat săptămâna trecută după sechestrarea unui vas de pescuit de către Nord.
Phenianul, care a negat implicarea în naufragiul Cheonan, a reacţionat violent la aceste manevre, considerându-le o repetiţie generală în vederea „invadării militare” la scară largă. Într-un mesaj publicat pe un site militar american, generalul Walter Sharp, comandantul-şef al celor 28.500 de soldaţi americani staţionaţi în Coreea de Sud, aprecia că aceste manevre reprezintă „unul dintre cele mai mari exerciţii comune efectuate vreodată în lume”. Duminică, în discursul rostit cu ocazia aniversării sfârşitului ocupaţiei japoneze a Coreii, în 1945, preşe¬din¬tele Lee a avertizat că ţara sa nu va mai tolera provocări militare venite din Nord şi, propunând „o nouă paradigmă” în relaţiile bilaterale, a subliniat că „a venit vremea ca Phenianul să privească realitatea în faţă şi să opereze o schimbare curajoasă”.
Decizia americană de a angaja portavionul nuclear „George Washington” în manevrele comune cu Seulul în Marea Galbenă a iritat Beijingul, apreciind că este o „nouă provocare” faţă de China şi vecinii ei, contra-amiralul Yang Yi avertizând că SUA vor urma „să plătească scump” consecinţele. SUA şi Coreea de Sud au avut în iulie manevre comune navale şi aeriene ca un mesaj forte către Coreea de Nord. China, aliat apropiat al Phenianului, s-a opus acestor manevre şi refuză să se alăture condamnării internaţionale a Phenianului pentru incidentul naval din martie.
Tensiunea este permanentă în peninsulă, frontiera stabilită de ONU la finele războiului Coreii fiind contestată de Coreea de Nord. Iar torpilarea Cheonan, apreciată drept un act de război între două ţări în stare de armistiţiu după 1953, nu a atras după sine doar creşterea tensiunii în peninsulă, ci şi o criză diplomatică implicând în principal SUA şi China, pentru care Marea Galbenă este o zonă specială.
