În ajunul plecării în China, unde va participa la summitul BRICS, preşedintele Dmitri Medvedev a declarat că va anunţa „foarte curând” dacă va candida pentru un nou mandat.
Nu exclud că voi candida pentru un nou mandat de preşedinte. Decizia va fi luată într-un interval foarte scurt, pentru că nu a mai rămas decât un an”, a precizat Medvedev într-un interviu acordat televiziunii chineze CCTV. El a precizat că decizia va depinde în special de „situaţia socială, de preferinţele politice” ale alegătorilor.
Acest anunţ pare că menţine suspansul în ce priveşte candidatura sa pentru Kremlin, dar a fost însoţit de precizări care lasă să se întrevadă că decizia este ca şi luată. Preşedintele rus a subliniat necesitatea reformelor după stabilizarea operată de predecesorul său, actualul premier Vladimir Putin: „A venit vremea schimbărilor. Ce era bun în urmă cu zece ani nu mai este valabil astăzi”. Mai mult decât clară intenţia de a obţine un nou mandat. „Programul meu este cel de modernizare a economiei şi vieţii politice. Nu trebuie să renunţăm la ceea ce am făcut bine în ultimele două decenii şi în mod special în ultimii zece ani, dar trebuie să privim spre viitor”.
Rivalul omului-forte
Medvedev a fost propulsat în 2008 în funcţia de preşedinte al Rusiei de către predecesorul şi mentorul său politic, fostul agent KGB, Vladimir Putin (2000-2008) căruia Constituţia nu îi permitea decât două mandate prezidenţiale consecutive. Putin, retras în funcţia de prim-ministru şi considerat şi acum de majoritatea observatorilor adevăratul om-forte al Rusiei, poate alege să revină la Kremlin în 2012, după această întrerupere.
În urmă cu câteva luni, cei doi oameni politici anunţaseră că „în interesul ţării” se vor pune de acord în ce priveşte candidatul pentru Kremlin la prezidenţialele din 2012.
Între timp, observatorii au interpretat drept rivalitate dezacordurile aparente dintre cei doi, afişate în special în afacerea Hodorkovski – ex-miliardarul închis din 2003 sub preşedinţia lui Putin – şi în problema Libiei, când fostul agent KGB a contrazis poziţia oficială a Moscovei denunţând o nouă cruciadă occidentală decizia luată la ONU de instalare a unui spaţiu aerian închis deasupra teritoriului libian.
Medvedev a estimat pentru CCTV că viziunea sa privind viitorul Rusiei este aceeaşi cu cea a premierului Putin, dar există diferenţe în ce priveşte modul de abordare a realizării obiectivului lor comun, care este prosperitatea ţării. Evidenţiind că el şi Putin au roluri diferite în stat ceea ce „exercită o influenţă asupra relaţiilor reciproce care au rămas călduroase şi amicale”.
Ruşii mai speră
Medvedev şi-a afişat ataşamentul faţă de statul de drept, dar nu a reuşit să îl scoată din închisoare pe Hodorkovski, iar obiectivele de modernizare a vieţii politice afişate după alegerea ca preşedinte nu au modificat până în prezent scena politică dominată de partidul Rusia Unită, prezidat de Putin. Mai rău, orice opoziţie alta decât comunistă a fost înlăturată din viaţa parlamentară. Medvedev este angajat într-o „luptă contra corupţiei” în virtutea căreia a luat măsuri care au atacat arhitectura de putere a lui Putin însă fără rezultate concrete.
Dimpotrivă, a ieşit în evidenţă un „război” între instituţii care depind de cei doi poli ai puterii. Un grup de experţi ruşi proveniţi din cercurile puterii au relevat criza de legitimitate a tandemului Medvedev-Putin în sânul populaţiei istovită de corupţie şi dezorientată în faţa stagnării, care crede că doar un „al treilea om” mai poate remedia ceva în Rusia.
Grupul „coloşilor”
Sosit în China, Medvedev participă de astăzi la summitul marilor ţări emergente – Brazilia, Rusia, India şi China (BRICS) cărora li s-a alăturat, în premieră, Africa de Sud. În staţiunea balneară Sanya din insula chineză Hainan, preşedintele chinez Hu Jintao găzduieşte omologii brazilian, Dilma Rouseff, rus, Dmitri Medvedev, sud-african, Jacob Zuma şi premierul indian, Mammohan Singh şi timp de trei zile vor aborda mari probleme internaţionale. Potrivit FMI, marile ţări emergente membre BRICS, care anul trecut deţineau 40% din populaţia lumii, vor reprezenta 61% din creşterea mondială în 2014.
