Preţul alimentelor a ajuns la niveluri istorice, din cauza unei penurii de alimente care ar putea duce la înfometarea a jumătate din populaţia lumii şi la revolte – mai ales în ţările arabe.
Revolta din Tunisia, motivată parţial de scumpirea alimentelor, ar putea deveni un precedent pentru alte ţări din lumea arabă sau chiar, pe termen mai lung, pentru ţări ca India sau China, unde peste 40% din populaţia lumii suferă din cauza scumpirii masive a alimentelor. Revolte violente au avut loc în Algeria, unde populaţia este înfuriată că laptele, zahărul şi făina s-au scumpit masiv în doar câteva zile. „Daţi-ne zahăr” este refrenul scandat de mulţimi în stradă, scrie Wall Street Journal. Revolte sporadice au mai avut loc în India şi Bangladesh, iar în China s-au înteţit încăierările din magazine.
În Iran, Egipt şi Siria – ţări care au condiţii politice, economice şi sociale similare cu ale Tunisiei – autorităţile se tem de un scenariu asemănător, iar regele Abdulah al II-lea al Iordaniei deja a ordonat ieftinirea alimentelor. Preţul alimentelor la nivel mondial a ajuns la cel mai ridicat nivel de după maximele din 2008, iar în foarte multe cazuri chiar peste. În urmă cu doi ani, scumpirile au dus la un val de protest de stradă, însă lucrurile s-au liniştit în momentul în care criza financiară a dus la prăbuşirea preţurilor. Însă de la jumătatea anului trecut, preţurile au început să crească din nou. Principalele motive sunt cererea în continuă creştere cuplată cu o scădere a producţiei, culturile de etanol şi biodiesel, care ocupă suprafeţe agricole din ce în ce mai mari, dar şi faptul că investitorii financiari se aşteaptă ca toate monedele să se deprecieze şi se îndreaptă către bunuri tangibile – minerale, petrol şi cereale.
Faţă de minimele din iunie, preţul grâului a crescut cu 80%, soia s-a scumpit cu 50%, iar preţul porumbului aproape s-a dublat. Vestea bună este că preţul orezului practic a stagnat în 2010, după ce fermierii au mărit excesiv suprafeţele plantate, în aşteptarea unei cereri masive. Lucrurile s-ar putea schimba şi în acest caz: fermierii americani au anunţat o reducere cu 30% a suprafeţelor cultivate cu orez, pe care le vor dedica bumbacului, o altă cultură al cărei preţ s-a dublat, sau soiei.
Influenţa dolarului
În China, preţul alimentelor a crescut cu 5%, alimentat, în principal, de deprecierea do-larului. Producătorii au cerut preţuri mai mari în dolari, în momentul în care au constatat că Rezerva Federală tipăreşte bani. Însă yuanul are un curs aproape fix faţă de dolar, ceea ce înseamnă că şocul s-a transmis integral consumatorilor chinezi. Cel mai mare şoc l-a produs scumpirea soiei, aliment de bază în dieta chineză şi care, în plus, influenţează preţul uleiului de gătit. Soia reprezintă principalul export american către China, de 9 miliarde de dolari anual. Preţul uleiului a crescut cu 23-27% în 2010, deşi guvernul impune restricţii la cumpărare pentru a împiedica populaţia „să facă stocuri”. De asemenea, producătorii încearcă să evite scumpirile de teama amenzilor guvernamentale, lucru care duce la penurie şi încăierări.
Noii mâncători de carne
În India, scumpirea medie a alimentelor a fost de 17-18% în luna ianuarie faţă de acum un an, iar preţul legumelor – în special al cepei, unul dintre principalele produse alimentare locale – a crescut cu 70%. În doar o săptămână, preţul legumelor a crescut cu 4%, evoluţie pentru care guvernul local a dat vina pe „speculatori” şi a anunţat măsuri de control al preţurilor. În realitate, creşterea preţurilor a fost generată de ploile în exces şi de cererea mai mare de alimente bogate în proteine – carne, ouă şi lapte a indienilor înstăriţi. Creşterea medie a preţurilor de consum este de doar 7-8% pe an, ceea ce înseamnă că jumătate din populaţie, care trăieşte sub limita sărăciei absolute – doi dolari pe zi -, a ajuns în pragul înfometării şi nu se poate aştepta la creşteri de venituri.
Şocul meteorologic
În Australia, mai multe săptămâni de inundaţii au devastat regiunea Queensland, principala zonă agricolă a ţării, ceea ce ar putea duce la scumpirea alimentelor cu 15%, potrivit JP Morgan. Australia este unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de alimente. În America de Sud, vremea uscată provocată de uraganul La Nina a calamitat deja o parte din culturile argentiniene. Argentina este al doilea exportator mondial de porumb şi al treilea exportator de soia. În Brazilia şi Uruguay, autorităţile au decretat stare de urgenţă din aceleaşi motive. Din cauza recoltelor mici, guvernele ar putea limita exporturile, pentru a evita o criză alimentară internă.
