În noiembrie anul trecut, Amnesty International (AI) a cerut guvernului român să-şi ia angajamentul de a lansa o anchetă „completă, imparţială, independentă şi eficientă” în ceea ce priveşte implicarea în programele de detenţie secretă ale CIA şi să facă public raportul Comitetului pentru Tortură după vizita în România, scrie NewsIn.
România a fost, din nou, una din cele opt ţări europene expuse în noul raport al organizaţiei Amnesty International, intitulat „Secret ştiut de toţi: Dovezi intensificate privind complicitatea Europei în predare şi detenţie secretă”. Raportul reunea cele mai recente dovezi privind complicitatea ţărilor europene în predările ilegale şi programele de detenţie secretă ale CIA-ului care au funcţionat după atacurile din SUA din 11 septembrie 2001.
Organizaţia pentru apărarea drepturilor omului considera că numărul sporit al dovezilor privind complicitatea statului român în aceste programe justifică un angajament concret din partea guvernului de a desfăşura o anchetă. Rapoarte din partea Parlamentului European şi a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei au afirmat că România a găzduit un centru de detenţie secretă. O agenţia internaţională de ştiri (AP – n.r.) s-a alăturat seriei de acuzaţii semnificative. Citând actuali şi foşti oficiali anonimi din SUA, relatările de presă susţineau că România a găzduit o închisoare secretă cu numele de cod „Britelite” şi, de asemenea, dezvăluiau numele cel puţin unuia dintre presupuşii deţinuţi, Khaled Sheikh Mohamed, care se pare că ar fi fost închis acolo. În prezent acesta se află în detenţie la Guantanamo.
Închisoarea secretă CIA din România cu numele Britelite a fost deschisă după 2003 şi aici a fost adus la un moment dat Khalid Sheikh Mohammed, susţinea AP în august 2010. Patru dintre cei mai importanţi suspecţi de terorism capturaţi de Statele Unite au fost mutaţi în secret la Guantanamo în 2003, după care au fost transferaţi din nou la închisori din străinătate, înainte ca justiţia americană să le ofere acces la avocaţi, potrivit AP. Transferul a permis SUA să interogheze deţinuţi CIA în închisorile secrete timp de încă doi ani, fără să le permită să discute cu avocaţi sau cu reprezentanţi ai organizaţiilor pentru drepturile omului sau să îşi conteste detenţia în tribunalele americane. Dacă ar mai fi rămas la închisoarea Guantanamo timp de încă trei luni, ar fi avut aceste drepturi. „A fost doar un joc alba-neagra pentru a ascunde deţinuţii de tribunale”, declara pentru AP Jonathan Hafetz, profesor de drept la Universitatea Seton Hall, care a reprezentat mai mulţi deţinuţi, dar şi pe Mohammad Munaf.