» Croatia si-a intensificat negocierile cu Rusia in vederea participarii la proiectul gazoductului South Stream, recenta vizita (13-14 decembrie) la Moscova a presedintelui Stipe Mesici avand pe agenda dezvoltarea de proiecte comune in sectorul petro-gazier.
Croatia s-a declarat interesata sa adere la proiectul South Stream si duce negocieri intense cu Rusia, ministerul croat al Economiei recunoscand ca in acest moment ele sunt "intr-un stadiu in care nu putem oferi detalii". Presedintele rus, Dmitri Medvedev, si premierul Vladimir Putin l-au primit pe presedintele croat Stipe Mesici, al carui mandat se incheie la inceputul anului 2010, discutiile fiind focalizate pe domeniile energiei, re-flectand pregatirile Rusiei de a penetra sectorul croat petro-gazier. Pana acum, Croatia nu a acceptat o prezenta a Rusiei in sectorul ei energetic, dar, desi piata croata de profil este mica, Kremlinul este foarte interesat de pozitia acestei tari pe coasta Adriaticii. Numerosi analisti arata ca, daca Rusia isi conecteaza companiile la infrastructura croata de transport a energiei, va putea bloca accesul unor state central-europene la porturile de la Adriatica de unde se alimenteaza in prezent cu energie nonrusa.
In acest caz, Ungaria si cativa din vecinii ei vor pierde principala sansa de a-si diversifica optiunile de import energetic pentru a scapa de dependenta de Rusia. Actuala optiune a Croatiei va deschide drumul expansiunii Rusiei spre sistemele energetice ale acestor tari. Important este ca pe 16 decembrie ambasadorul rus in Croatia, Robert Markarian, l-a vizitat pe Mesici la Zagreb pentru a-i transmite satisfactia liderilor rusi cu care tocmai avusese discutii la Moscova. In sectorul petrolier croat, partea rusa doreste achizitionarea unei parti din conducta Adriatic Oil Pipeline, care, din portul Omisali, traverseaza teritoriul croat spre nordul Ungariei. Functia ei este de a transporta petrolul din Orientul Mijlociu spre centrul si sud-estul Europei, dar Moscova doreste de multa vreme sa-i inverseze directia, in asa fel incat sa duca petrolul rus spre Adriatica. Iar GazpromNeft vrea – asa cum a discutat Putin cu Mesici – 30 de statii de benzina si alte proprietati ale companiei croate INA, principala actionara la compania ungara MOL.
In sectorul gazier, Kremlinul propune construirea unei extensii a conductei South Stream prin Croatia. Putin si Gazprom au cerut Zagrebului sa "lucreze rapid" si sa pregateasca cu expertii rusi un acord privind South Stream, pentru a fi semnat in timpul vizitei la Moscova a premierului croat Kosor. Provocarea actualului guvern croat si a UE este de a prezerva si dezvolta conductele de transport energetic de la Adriatica spre Europa Centrala, dar totul poate fi deturnat de planurile Kremlinului.
» "Poftele" Gazpromului
Acceptul Gazpromului de a insera Croatia la South Stream implica renuntarea Zagrebului la proiectul conductei pe insula croata Krk, proiect care prevede transportul gazului lichefiat provenit din Orientul Mijlociu, via coasta adriatica, spre tarile central-europene. Asemenea Adriatic Oil Pipeline, este un proiect crucial de diversificare a transportului energetic in regiune.
Promovat in 2007 de Gazprom si compania italiana Eni, gazoductul South Stream va lega Rusia de Europa Centrala si Sudica pe sub Marea Neagra si Adriatica, ocolind Ucraina. Gigantul rus a semnat acorduri privind construirea portiunii terestre a gazoductului cu Bulgaria, Grecia, Serbia si Slovenia si asteapta si ralierea Austriei. South Stream este promovat de Rusia pentru a boicota proiectul Nabucco, cel ce ar urma sa treaca si prin Romania.
